Anul viitor va fi unul crucial pentru Romania nu atat pentru ca este an electoral cat pentru faptul ca 2004 este si anul in care puterea de la Bucuresti si-a propus - si trebuie - sa incheie negocierile de aderare cu Uniunea Europeana. Si nu in ultimul rand, 2004 va fi anul in care personajul care a dominat, socat si mediat viata politica in ultimii 14 ani, mai mult ca oricare altul, se va retrage din prim-planul scenei. Ultimul mandat prezidential al lui Ion Iliescu - daca este al doilea sau al treilea nici juristii nu au cazut de acord - se termina la sfarsitul anului. Iar presedintele este foarte misterios in privinta planurilor de viitor: "Mai vedem, ma mai gandesc. Vreau sa va las in ceata. Nu-i mai interesant asa?", a spus recent presedintele.
In absenta lui Ion Iliescu, candidat la toate alegerile prezidentiale organizate dupa 1990, procentul nehotaratilor a crescut la 55%, potrivit unui sondaj CURS realizat in octombrie. Acest fapt face ca ierarhia candidatilor pentru Cotroceni - Adrian Nastase, Theodor Stolojan, Traian Basescu, Corneliu Vadim Tudor - sa fie instabila.
Cu un an inainte de terminarea mandatului presedintelui, PSD a inceput sa pregateasca terenul: a dat de inteles ca Iliescu este oricand binevenit in fruntea partidului si incearca sa modifice legislatia astfel incat seful statului sa poata candida la Parlament.
Intoarcerea lui Ion Iliescu in PSD va aduce un important capital electoral partidului, care risca sa piarda procente bune la alegerile parlamentare din cauza agendei europene. Partidul de guvernamant este acum creditat cu 43-51% din intentiile de vot, potrivit sondajelor de opinie, insa pana la alegerile parlamentare - care vor avea loc cel mai probabil in decembrie - lucrurile se pot schimba. Guvernul si-a propus sa incheie negocierile de aderare cu Uniunea Europeana pana la sfarsitul mandatului Comisiei Europene - sfarsitul lunii noiembrie - iar in discutie au ramas capitole de negociere destul de spinoase: agricultura, concurenta, industrii, mediu. In plus, Guvernul este presat de comunitatea europeana sa aplice mai determinat reformele economice, ceea ce inseamna inclusiv inchiderea unor societati. Pentru a mentine realist data tinta de integrare in comunitatea europeana - anul 2007, care este pus oricum sub semnul intrebarii - Guvernul nu-si poate permite anul viitor o relaxare a reformelor economice chiar daca este un an electoral. In aceste conditii, Guvernul sustinut de PSD are de ales intre a continua sustinut reformele cu riscul pierderii unor procente electorale insemnate sau a incetini ritmul acestora cu riscul intarzierii datei de aderare a Romaniei in comunitatea europeana.
Anticipand aceasta situatie Guvernul a incercat sa contracareze o parte din efectele electorale: in bugetul pe anul viitor sunt cuprinse sume semnificative pentru ajutoare sociale, recorelarea pensiilor, subventii pentru agricultori.
Pe de alta parte, anticipand ca presiunile impuse Romaniei de comunitatea europeana vor fi in campania electorala mana cereasca pentru adversarii politici, PSD si presedintele Ion Iliescu au cerut partidelor de opozitie, sindicatelor si patronatelor ca problemele legate de integrare sa nu provoace dispute in campania electorala.
In acest context politic, PSD care domina acum in sondaje, risca sa piarda suprematia dupa alegeri ?
Analistul politic Cristian Pirvulescu considera ca totul depinde de alegerile locale din iunie. "De castigarea alegerilor locale, in sensul obtinerii unei dominatii la nivelul primarilor si consiliilor judetene, depinde dinamica alegerilor parlamentare si prezidentiale. Pe de alta parte, agenda europeana ar putea duce la scaderea cotei electorale a PSD in 2004, iar controlul autoritatilor locale ar oferi o buna pozitie de rezistenta", considera Cristian Pirvulescu.
Combinatiile politice, asul din maneca, folosit de obicei pe ultima suta de metri de partidele politice, nu mai pot constitui o solutie de rezerva pentru PSD. Partidul condus de Adrian Nastase a absorbit toate formatiunile de stanga, centru-stanga care mai contau: PSDR (condus de Alexandru Athanasiu, inca din 2001), PSM, PSRM (partid format prin scindarea PRM). Iar o apropiere de PRM este imposibila. Cristian Pirvulescu explica de ce: "Ca membru al Internationale Socialiste PSD nu poate realiza nici o apropiere formala in raport cu PRM fara ca aceasta sa duca la marginalizarea sau sanctionarea sa. Internationala Socialista si Partidul Socialistilor Europeni sunt foarte exigente in ceea ce priveste extremismul neopopulist european si din aceasta privinta marja de manevra a PSD este foarte limitata".
Avand experienta colaborarii din acest mandat, PSD poate miza insa pe sprijinul post-electoral al UDMR. Uniunea condusa de Marko Bela este incurajata sa continue parteneriatul cu partidul de guvernamant, mai ales dupa ce un sondaj de opinie recent a aratat ca aceasta relatie este considerata inspirata de etnicii maghiari.
Daca astfel stau lucrurile in ceea ce priveste puterea, nici opozitia nu are o mai mare libertate de miscare in privinta combinatiilor politice. Motivele sunt insa de alta natura. Alianta PNL-PD, creditata de sondaje cu 27-30% din intentiile de vot, face tot posibilul sa se detaseze de imaginea fostei CDR, motiv pentru care refuza cu incapatanare o deschidere spre PNTCD, principalul pilon al fostei Conventii Democratice, sau spre Actiunea Populara, partidul lansat de fostul presedinte Emil Constantinescu.
Analistul politic Cristian Parvulescu aduce si un alt argument: "Alianta PNL-PD incearca sa se constituie intr-o alternativa viabila la PSD. De aceea, cresterea numerica a membrilor aliantei nu pare a fi o prioritate cata vreme, plecand de la experienta CDR, noua formula politica se inspira de la modelul coalitiilor minimale. Acestea au avantajul de a permite o mai buna coordonare a actiunilor si un control mai strict al resurselor".
Fara sprijinul Aliantei PNL-PD, sansele PNTCD si Actiunii Populare - cotate in sondajele de opinie intre 1-3%, de a intra in Parlament dupa alegerile parlamentare de anul viitor par destul de reduse. Potrivit analistului Cristian Parvulescu, reprezentarea celor doua formatiuni in Parlament ar putea fi totusi asigurata printr-o concentrare a resurselor, o campanie electorala dinamica, acestea in paralel cu schimbarea sistemului electoral in sensul introducerii votului uninominal.
Tabloul politic este completat de PRM, partid izolat politic - nici opozitia nici puterea nu ar intra intr-o combinatie cu el - pare condamnat, din acest motiv sa ramana vesnic in opozitie. Totusi, desi este acum cotat in sondaje cu 16-18% din intentiile de vot, partidul condus de Corneliu Vadim Tudor este un potential pericol pentru alegerile de anul viitor. O campanie dinamica l-ar putea urca in preferintele romanilor, asa cum s-a intamplat in urma cu trei ani. Singurul lucru pe care putem miza in asemenea ipoteza este ca istoria se repeta, precum in urma cu trei ani iar mobilizarea de ultim moment va conduce la evitarea unei catastrofe politice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
