Luni 15 septembrie 2008 Lehman Brothers, unul dintre giganţii Wall Street-ului, intra în faliment, după un week-end în care nicio altă bancă nu a vrut să îl cumpere, iar statul a preferat să nu îi sară în ajutor. Indicele Dow Jones a scăzut în acea zi cu 5%, cea mai mare scădere înregistrată într-o singură şedinţă după atacurile de pe 11 septembrie 2001. Aceasta a fost doar scânteia care avea să aprindă întreaga lume financiară. Ca urmare, marile economii ale lumii s-au prăbuşit în cea mai gravă criză de după cel de-Al Doilea Război Mondial, comerţul a fost îngenuncheat, iar guvernele au fost forţate să salveze cu bani publici bănci care erau considerate prea mari pentru a se prăbuşi şi coloşi industriali precum constructorii auto General Motors şi Chrysler.
La trei ani de la aceste evenimente, lumea se află într-o situaţie aproape la fel de tensionată. Dacă în epicentrul cutremurului financiar din 2008 au stat sistemul bancar şi pieţele financiare americane, în prezent undele de şoc pornesc din Europa, care se zbate să găsească o soluţie pentru criza datoriilor suverane. Dacă în 2008 statele se străduiau să salveze instituţii, victimele actualei crize sunt chiar statele.
Ani grei
Spre finalul lui 2008 şi începutul lui 2009 criza izbucnită pe Wall Street îşi întinsese tentaculele şi ajungea şi în Europa de Est. Ungaria a fost prima ţară din regiune care a fost nevoită să ceară ajutor de la UE şi FMI. Una după alta, pe listă au mai intrat şi România, Ucraina şi ţările baltice.
Anul 2009 a fost anul recesiunii pentru majoritatea ţărilor şi al cheltuielilor guvernamentale imense pentru susţinerea creşterii care au dus datoriile publice la niveluri astronomice. Când economiile începeau să se redreseze, în Grecia începea să mocnească criza europeană, căreia politicienii îi caută cu disperare o soluţie şi acum. În 2010 Grecia a fost prima care a picat, iar Europa a fost nevoită să o salveze. Clubul ţărilor care au avut nevoie de susţinere externă s-a mărit, lângă Grecia venind Irlanda şi Portugalia.
Acum, ca şi în toamna lui 2008, bursele din Europa şi SUA zvâcnesc, oscilând de la scăderi de 4-5% la creşteri la fel de mari. Doar cauza este diferită, iar frica este cuvântul de ordine pe pieţe. "America se îneacă în datorii, iar Europa face implozie în condiţiile în care problemele din zona euro se intensifică", spune Gerard Lyons, analist la Standard Chartered.
Lucrurile nu s-au schimbat
Băncile "prea mari pentru a se prăbuşi" sunt mai mari ca niciodată ca urmare a fuziunilor forţate de criză. Profiturile industriei financiare depăşesc ponderea pe care au avut-o înainte de criză în profitul corporaţiilor, iar salariile şi bonusurile sunt din nou la niveluri record, scrie The Guardian.
Niciunul dintre bancherii care au aruncat pe piaţă produsele ipotecare care au asfixiat sistemele bancare nu se află la închisoare. Chiar şi cei care au avut de-a face cu procese civile au rămas nepedepsiţi în ochii publicului datorită sumelor mari de bani plătite pentru stingerea litigiilor.
Şi cei cu putere de decizie care au adus lumea în pragul dezastrului economic au rămas "imaculaţi".
"Când fostul preşedinte al băncii centrale americane Alan Greenspan nu-şi ridică salariul de şapte cifre de la PIMCO el îşi împărtăşeşte înţelepciunea cu restul lumii la show-uri de televiziune", notează The Guardian.
Totuşi criza a schimbat ceva: balanţa puterii în economia mondială s-a înclinat dinspre ţările dezvoltate către cele emergente.
Ţările BRICS care acum un deceniu sau două nu aveau mare lucru de spus la masa puterilor economice se gândesc să acorde un ajutor coordonat Europei pentru a trece peste problemele care o macină.
Se repetă episodul Lehman în Europa?
Criza financiară din 2008, care a urmat prăbuşirii Lehman Brothers, a avut la bază defaulturile pe creditele neperformante subprime de pe piaţa din SUA în care băncile şi alte instituţii financiare au investit masiv. În prezent, băncile europene se zbat pe burse din cauza expunerilor masive pe care le au faţă de datoriile unor state cu probleme de finanţare printre care Grecia şi Italia. Cum Grecia se află în pragul falimentului, iar dificultăţile Italiei se acutizează, aceste datorii pot deveni la fel de nocive pentru bănci cum au fost împrumuturile ipotecare pentru instituţiile de credit americane.
"Teoretic se poate întâmpla, dar n-aş compara evenimentul cu falimentul Lehman. Situaţia este puţin diferită în condiţiile în care pieţele sunt mai bine informate decât erau atunci. În 2008 şocul a venit foarte brusc. Astăzi se poate conta şi pe experienţa acumulată între timp. Însă pericolul există. Cred că băncile centrale vor putea să îndulcească pastila, pot lua măsuri care să facă mai puţin distructiv un astfel de eveniment", a spus analistul economic Laurian Lungu.
Şi atunci, ca şi acum, conducerile băncilor se grăbeau să dea asigurări că au situaţia sub control. În februarie 2007 acţiunile Lehman atingeau nivelul record de 86,18 dolari, ceea ce ducea capitalizarea de piaţă a băncii la 60 mld. dolari. La puţin timp au început să apară însă primele semne de prăbuşire a pieţei imobiliare. Pe 14 marie 2007, la o zi după ce acţiunile Lehman au înregistrat cea mai mare scădere de o zi din ultimii cinci ani din cauza îngrijorărilor că defaulturile în creştere vor afecta profitabilitatea instituţiei, compania a raportat rezultate record pentru primul trimestru fiscal. Înainte de anunţ, directorul financiar a asigurat că riscurile creditelor ipotecare sunt sub control şi vor avea un impact minim asupra veniturilor. El a mai declarat că nu crede că problemele de pe piaţa subprime se vor propaga în restul pieţei imobiliare afectând astfel economia.
În Europa, marile bănci dau asigurări că pot acoperi expunerile pe care le au la datoriile Greciei. Însă investitorii nu mai au încredere în bănci şi acţiunile instituţiilor de credit scad vertiginos. Şi în SUA preşedintele Fed Ben Bernanke a declarat că deţinerile băncilor de datorii suverane europene "sunt gestionabile în raport cu capitalul", potrivit CNBC. Bogdan Cojocaru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
