Cu cresteri anuale ale traficului de pasageri de 15% si cu investitii de peste 220 de milioane de euro, Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti asteapta "boom"-ul din 2007.
Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti a inregistrat un trafic de 3,32 milioane de pasageri in 2005, in crestere cu 15% fata de cel din 2004.
"Traficul pe 2005 a continuat trendul anului 2004 inregistrand o crestere de 15% ca nuamr de pasageri. Daca discutam de numarul de miscari aeronave, aici cresterea a fost mai importanta, respectiv 26%, si a fost determinata de cresterea numarului de frecvente de operare a operatorilor aerieni, si aici vorbim atat de Tarom, cat si de companiile straine ce opereaza pe Otopeni, precum si de o crestere a traficului neregulat, respectiv charter. Importanta covarsitoare insa a reprezentat-o traficul regulat", a declarat Valentin Iordache, director de marketing al Aeroportului International Henri Coanda din Bucuresti (AIHCB).
Majoritatea companiilor aeriene mari, precum Lufthansa, Air France sau KLM, au introdus anul acesta curse zilnice inspre/dinspre Romania. Lufthansa a introdus doua zboruri zilnice noi pe directia Bucuresti-Dusseldorf si Bucuresti-Timisoara-Munchen, iar Air France si KLM cate o cursa zilnica noua pe directia Bucuresti-Paris, respectiv Bucuresti-Amsterdam. Tendinta de suplimentare a curselor este cea mai vizibila in activitatea Austrian Airlines, unde s-a ajuns la 26 de curse saptamanale, 13 operate de compania austriaca si 13 operate de Tarom, in principal datorita intensificarii relatiilor de afaceri dintre Romania si Austria.
"Am ajuns sa avem conexiuni foarte bune cu Parisul, care se ridica la 5 pe zi, 4 la Roma, 4 la Milano, 4 Viena, 3 Amsterdam, 3 Frankfurt. Daca in urma cu 10 ani discutam de 5-6 zboruri pe saptamana, acum discutam de acest numar pe zi", a explicat Iordache.
Aeroportul Henri Coanda estimeaza pentru 2006 un nivel de crestere a traficului de pasageri aproximativ egal cu cel inregistrat in 2005. "Prognozele prevad o crestere anuala de 15%, ca valoare mult peste media internationala de crestere de 5-8%", spune directorul de marketing AIHCB.
Aceasta crestere de 15% pentru 2006 ar putea fi sustinuta de decizia altor operatori aerieni internationali de a-si intari pozitia pe piata romaneasca prin introducerea de curse suplimentare. Este cazul companiilor europene Swiss International Air Lines si British Airways, care vor introduce in acest an cate o cursa zilnica, catre Zurich, respectiv Londra Heathrow.
Daca pentru 2006 reprezentantii Aeroportului Otopeni preconizeaza o crestere temperata a numarului de pasageri, nu acelasi lucru asteapta de la 2007. "Daca ne gandim la 2007, credem ca evolutia traficului de pasageri va fi destul de puternica, mai ales din perspectiva integrarii Romaniei in UE. In acest caz avem exemplul tarilor care au intrat in UE in 2004, care au inregistrat cresteri ale traficului foarte mari, mergand la cresteri de 30% sau chiar mai mult", explica Iordache.
De exemplu, Aeroportul Ferihegy din Budapesta s-a dezvoltat foarte mult de la integrarea tarii in UE, iar numarul pasagerilor a inregistrat ritmuri anuale de crestere de 28,6% si 23% in perioadele 2003-2004, respectiv 2004-2005. Traficul de pasageri inregistrat de Aeroportul Ferihegy in 2005 a fost de 8 milioane de pasageri.
Reprezentantul AIHCB spera ca odata cu intrarea in vigoare a acordului "open sky", in 2007, sa intre pe piata aeriana romaneasca si operatorii aerieni pe distante lungi. "In momentul de fata prin incetarea operarii Tarom pe curse lungi, nu mai avem o relatie directa cu Orientul Indepartat sau continentul american, si ar fi de interes sa opereze si in Romania companii aeriene long-haul."
Ca urmare a celor doua faze de dezvoltare ce au necesitat investitii de peste 220 mil. euro, capacitatea de transport a AIHCB a crescut de la 1,2 milioane de pasageri in 1990 la 4,5 milioane de pasageri, in prezent. "Dupa finalizarea fazei a treia de dezvoltare, care incepe anul acesta, o sa ajungem la 6 milioane de pasageri, in principal datorita extinderii terminalului de plecari/sosiri, dar si datorita extinderii fingerului (zona de imbarcare/debarcare) unde se afla burdufele de imbarcare/debarcare. O sa trecem de la 5 la 12 burdufe de imbarcare/debarcare. In momentul de fata suntem singurul aeroport din tara care are burdufe", explica Iordache.
Aceasta faza de dezvoltare va necesita investitii in valoare de 58,8 mil. euro, iar finantarea se va realiza din surse proprii, credite externe. "Inca nu am discutat de la ce banca vom lua creditul pentru aceste investitii. Desi am avut o colaborare foarte buna cu HSBC in trecut, nu inseamna ca vom alege aceasta banca ce ofera conditii cat mai favorabile pentru noi", spune Iordache. Inainte de demararea fazei a treia a proiectului de dezvoltare a Aeroportului International Henri Coanda din Bucuresti, trebuie finalizate ultimele obiective ale fazei a doua, si anume, corpul de legatura intre terminalele de sosiri si plecari.
"Acest corp de legatura va permite un acces mai facil intre terminalul de sosiri si cel de plecari si se va amenaja aici o zona comerciala plus alte facilitati: baruri, restaurante, case de schimb", explica directorul de marketing AIHCB. El a adaugat ca in momentul de fata se pregateste documentatia pentru inchirierea acestor spatii astfel incat sa fie cat mai rapid amenajate in zona comerciala.
Aeroportul Otopeni- Hub pentru Europa Centrala si de Sud-Est
AIHCB va investi 300 de mil. euro pentru a avea trafic de 20 de mil. de pasageri
Oficialii Aeroportului International Henri Coanda din Bucuresti doresc realizarea pana in 2015 a unui nou terminal de pasageri si a sistemului unei paltforme aferente, care ar permite aeroportului bucurestean sa aiba o capacitate de 20 de milioane de pasageri.
"Intentia noastra marturisita este sa devenim hub pentru regiunea centrala si sud-est europeana in contextul in care marile huburi europene au intrat in limitare de capacitate", declara Iordache. "Avem posibilitati de extindere si de marire a capacitatii. Cu toate problemele din ultimii ani pe plan mondial, transportul aerian e intr-o continua expansiune. Chiar in perioada de dupa atacul terorist din 11 septembrie 2001, influentele in traficul aeroportului au fost destul de reduse, ceea ce inseamna ca cresterea a fost putin mai redusa decat ne asteptam", a adaugat el.
Iordache spune ca s-au gandit sa transforme AIHCB intr-un hub, deoarece vor activa mai multi transportatori ce aduc trafic, iar pasagerii vor fi reorientati catre distante mai mici. "Aeroportul din Budapesta e o concurenta, dar asta nu inseamna ca daca acesta a fost cumparat de BAA noi trebuie sa ne resemnam si sa nu facem nimic pentru dezvoltarea noastra. Noi trebuie sa mergem inainte, nu sa ne uitam la altii cum se dezvolta", declara Iordache. El subliniaza ca dintre tarile care ne inconjoara doar aeroportul din Budapesta este mai mare decat AIHCB.
Suma alocata pentru acest proiect de dezvoltare este de 300 de milioane de euro si implica pe langa construirea unui nou terminal si realizarae unei platforme multimodale cargo in zona de nord a platformei aeroportuare si care va fi conectata la mai multe modalitati de transport: aerian, feroviar si rutier, luand in considerare construirea autostrazii Bucuresti-Ploiesti-Brasov, dar si realizarea unui parc tehnologic hi-tech ce va fi amplasat in zona de sud a platformei aeroportuare. "Ne-am gandit la hi-tech deoarece aceste produse sunt pretabile cel mai bine transportului pe calea aerului", explica Iordache.
In prezent, pe AIHCB activeaza majoritatea companiilor aeriene europene ce opereaza cu aeronave proprii, deoarece alte companii aeriene foarte importante pe piata aeriana internationala opereaza in code-share (in colaborare cu alte companii aeriene). Acestea opereaza zboruri pe 51 de destinatii, din care 11 sunt interne.
Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti a inregistrat o crestere de 65% a cifrei de afaceri in perioada 2003/ 2004 si o scadere de 22,45% in 2004/2005, in principal din cauza unor schimbari in raportarile financiar-contabile ale companiei.
"Cresterea Ãspectaculoasaà a cifrei de afaceri pe 2004 fata de 2003, respectiv reducerea acesteia in 2005 au fost determinate de schimbarea politicii de recunoastere a veniturilor prin trecerea la IAS 18 (impreuna cu achitarea integrala a unui credit extern, carea a condus la returnarea catre companie a unor garantii financiare de ordinul milioanelor de euro). Ca urmare a acestui fapt, graficul cifrei de afaceri devine nerelevant, cel putin pentru comparatia cu cel al evolutiei traficului", a explicat Iordache.
Iordache crede ca desi AIHCB este o afacere profitabila inca din momentul in care a devenit societate comerciala in 1998, decizia de privatizare a aeroportului va fi luata de statul roman ca urmare a straetegiei sale macroeconomice. "Dar pana in momentul de fata nu s-a pus problema sa se faca o privatizare a unui procent care sa transfere controlul de la stat la un alt investitor, ci s-a discutat ca prima etapa de privatizare la un procent de 15-20%" explica Iordache.
"Legat de profitabilitatea companiei: o companie care iti aduce un profit bun nu o vinzi pentru o suma pe care o poti castiga in cativa ani de activitate si ramai si proprietarul companiei", a adaugat el. In prezent 20% din actiunile AIHCB sunt prevazute sa treaca la Fondul Proprietatea.
Statul ungar a decis vanzarea a 75% din pachetul de actiuni al Aeroportului Ferihegy din Budapesta catre grupul britanic BAA ce administreaza aeroporturile din Heathrow, Gatwick si Stanstead, contra sumei de 1,82 mld. euro. Aceasta suma a fost de 30 de ori mai mare decat profitul brut inregistrat de Aeroportul Ferihegy in anul 2005.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
