BNR va utiliza toate instrumentele pentru a-si realiza obiectivul de dezinflatie, a atentionat ieri guvernatorul Mugur Isarescu. Chiar si asa, banca centrala nu poate actiona in urmatorii doi ani decat asupra evolutiei unui segment de preturi, a carei temperare ar trebui sa compenseze cresterile de preturi administrate si pe cele ale produselor volatile.
Astfel, guvernatorul spune ca inflatia va reintra in banda de variatie agreata abia la inceputul anului viitor, pentru a se apropia chiar de tinta de 4% in decembrie 2007.
Piata a surprins deja esenta luptei BNR cu inflatia, a carei miza este atingerea tintei pentru anul viitor.
Isarescu a tinut sa mentioneze in repetate randuri ca ipotezele care stau la baza modelului de predictie a inflatiei pe urmatorii doi ani sunt mai degraba pesimiste. Adica modelul bancii centrale ia in calcul continuarea scumpirii titeiului pe pietele internationale, dar si cresteri ale preturilor la produsele volatile de pe piata interna (legume, fructe, oua, combustibili).
Pe ce se bazeaza insa guvernatorul?
Pe scaderea preturilor din grupa de produse din CORE 2 (alte produse decat cele care au preturi administrate si ale caror preturi sunt volatile, cum sunt legumele, fructele sau combustibilul), pe mentinerea in frau a cresterilor salariale din sectorul bugetar, pe scaderea cererii agregate in semestrul II al acestui an si pe mentinerea aprecierii leului.
"Nu avem in vedere o devalorizare a leului fata de euro, care ne-ar afecta inflatia", a spus Isarescu.
Guvernatorul a explicat astfel ca scaderea cererii agregate nu se va face prin scumpirea marfurilor din import ca urmare a unei eventuale cresteri a cursului leu/euro. Cererea de consum din economie trebuie temperata, a explicat Isarescu, pentru ca este principala sursa de presiuni inflationiste.
Excesul de cerere din economie se va reduce incepand cu jumatatea acestui an, din vara, a mai spus Isarescu. Dupa o perioada, vom avea chiar si un deficit de cerere, a completat el, care va continua sa reduca ritmul de crestere al preturilor bunurilor de pe piata.
In acest sens, guvernatorul a spus ca Banca Nationala va recurge la toate instrumentele pe care le are la dispozitie pentru franarea creditarii, mai ales a celei in valuta.
Pentru restrangerea creditarii in dolari si euro, a explicat Isarescu, masurile traditionale de crestere a dobanzii nu au efect. In schimb, trebuie adoptate masuri "neortodoxe", cum ar fi majorarea ratelor minime obligatorii de rezerva, care sa reduca masa de valute disponibila pentru credit.
BNR a majorat recent, dupa ultimul Consiliu de Administratie de acum o saptamana, rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit de la 35% la 40%. In acest sens misiunea bancii centrale este usurata si de miscarea de scumpire a capitalurilor pe plan international, o data cu majorarile de dobanzi ale Bancii Centrale Europene, respectiv ale celei a Statelor Unite.
Pentru limitarea creditului in moneda nationala, BNR va continua sa foloseasca dobanda de politica monetara, pe care de asemenea a modificat-o recent de la 7,5% la 8,5%. Oficialii BNR nu exclud chiar noi majorari ale dobanzii.
"Nu putem nici sa infirmam, dar nici sa confirmam o asemenea ipoteza. Consiliul de Administratie al BNR va hotari in functie de conditiile pietei", a spus viceguvernatorul Cristian Popa. El recunoaste totusi ca BNR nu mai are multe instrumente de accesat, dar spune ca "franele pot fi trase mai mult".
Tot ca masura administrativa de contracarare a creditarii, BNR si-a propus sa definitiveze cat mai repede normele de reglementare pentru societatile financiare nebancare, obiectiv despre care guvernatorul vorbeste de aproape jumatate de an. Termenul este acum de cateva luni.
Analistii spun insa ca trecerea de la o cerere supradimensionata la un deficit de cerere va presupune sacrificii.
"Tintele ambitioase de inflatie pentru anul acesta si anul viitor s-ar putea reflecta si intr-o incetinire a cresterii economice in conditiile in care excesul de cerere ar trebui sa devina chiar negativ (-3% in 2007, asa cum a fost prezentat in raport), pentru ca cererea agregata sa fie consistenta cu obiectivul de inflatie. Aceasta incetinire ar putea fi evitata daca economia se va restructura in continuare si se vor inregistra cresteri semnificative de productivitate. Cand vorbim de dezinflatie la rate de inflatie sub 10%, costul dezinflatiei devine mai mare in termeni de crestere economica", spune Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank.
Guvernatorul a afirmat ca a discutat deja cu Guvernul un mix de politici economice care sa ajute Banca Nationala in efortul de lupta impotriva inflatiei. In primul rand, politica fiscala si cea salariala in sectorul public sunt variabile asupra carora banca centrala nu are nici un control, a mai spus Isarescu.
"In structura bugetului, Guvernul s-a angajat sa transfere o parte a cheltuielilor de pe consum catre investitii", a precizat guvernatorul, fapt pe care il apreciaza.
In plus, politica salariala va fi mult mai restrictiva anul acesta, dupa ce anul trecut a permis derapaje destul de importante, care au dus la majorarea cu peste 30% a salariilor pentru aproape un milion de bugetari din administratie, sanatate si educatie.
Intrebat la ce nivel vede cresterea salariala din sectorul bugetar care sa nu interfereze cu procesul de dezinflatie, Isarescu s-a multumit sa declare ca indexarile vor fi mult mai reduse anul acesta, comparativ cu 2005.
"Sunt, totusi, realist. Am fost si eu in fruntea Guvernului un an de zile si stiu cum este sa discuti cu sindicatele. Nu pot sa va spun o cifra pentru indexarile salariale de anul acesta, daca asta asteptati", a raspuns guvernatorul.
Din acest motiv, seful bancii centrale a mentionat ca se asteapta ca politica bugetara a Guvernului sa fie ceva mai prudenta decat cea salariala, unde este mai probabil sa apara derapaje.
Intrebat de ce nu apare somajul in calculul guvernantilor pentru a reduce cheltuielile bugetare si, indirect, cererea excesiva de consum de pe piata, Isarescu a spus ca somajul i se pare un indicator irelevant. "Din moment ce doua milioane de romani lucreaza in strainatate, rata somajului mi se pare irelevanta", a spus guvernatorul.
Ce s-a intamplat insa in 2005 cu inflatia?
Unul din cele patru motive pentru care tinta de inflatie din 2005 (de 7,5% plus/minus 1) a fost ratata (inflatia a fost de 8,6%) a fost ca Banca Nationala nu a anticipat corect nivelul ajustarii preturilor administrate, cum a fost cazul tarifelor la gaze naturale, a spus ieri Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Celelalte trei au fost: cresterea salariilor ca urmare a introducerii cotei unice si a indexarii salariilor bugetarilor (in 2005 salariile din administratie au crescut semnificativ), volatilitatea unor preturi la anumite produse -legume, fructe, oua, combustibili, datorata inundatiilor si scumpirii petrolului si deteriorarea anticipatiilor inflationiste.
In schimb, faptul ca asa-numita inflatie CORE 2, indicele preturilor de consum din care sunt eliminate preturile administrate si preturile volatile (combustibili, fructe, legume, oua), a scazut puternic in 2005 este cel care incurajeaza BNR sa-si pastreze tintele de dezinflatie neschimbate pentru 2007. Mai mult chiar, acest indicator, a continuat sa coboare chiar si in trimestrul al patrulea.
Pe de alta parte, guvernatorul a subliniat ca din punctul de vedere al inflatiei medii, procesul de dezinflatie a avut mai mult succes. Acest indicator a coborat cu aproape 3 puncte procentuale, de la 11,9% in 2004 la 9% anul trecut.
BNR a incheiat anul trecut cu o pierdere totala de cateva sute de milioane de euro, a spus Isarescu. Eventualitatea ca pierderea operationala a BNR sa devina o pierdere reala a fost anuntata de Isarescu inca din toamna anului trecut.
La acea data, guvernatorul BNR a explicat comisiilor parlamentare de specialitate ca aprecierea leului nu va mai duce la diferente favorabile din reevaluarea rezervelor, care sa acopere costurile efectuate de banca centrala cu operatiunile de sterilizare. Acesta a fost insa costul pe care BNR si l-a asumat pentru a mentine cursul de schimb la un nivel relativ stabil in a doua jumatate a anului, in paralel cu sterilizarea excesului de lei din piata monetara, pentru ca acestia sa nu se duca in inflatie.
Guvernatorul spune acum ca in sistemul bancar se gasesc destui bani pentru finantarea proiectelor si nu mai este nevoie sa se apeleze la credite externe. Iar daca nu mai sunt bani, BNR este oricand gata sa elibereze in economie o parte din cei 10 miliarde de euro pe care ii atrage in acest moment prin sterilizari, rezerve minime obligatorii sau alte instrumente. Pe de alta parte, guvernatorul subliniaza, la fel ca si bancherii, lipsa proiectelor viabile si credibile care sa fie finantate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
