Efectele introducerii cotei unice de impozitare asupra bugetului vor fi simtite dupa 14-15 luni, perioada in care pierderile de venituri la capitolele bugetare unde fiscalitatea a fost redusa vor fi eliminate integral, a declarat ministrul finantelor Ionut Popescu.
La inceputul acestui an, impozitul pe veniturile populatiei a fost redus la 16%, fata de nivelul anterior, cuprins intre 18% si 40%.
De asemenea, impozitul pe profitul firmelor a fost diminuat de la 25% la 16%.
"Probabil ca primele sase luni vor fi mai dificile, uitandu-ne numai la aceste doua impozite. Cred ca, in 14-15 luni, incasarile din impozitul pe venit si din impozitul pe profit le vor egala pe cele de dinainte, cu cote de 25% impozit pe profit si 18-40% la venituri", a apreciat Popescu.
El a estimat ca diminuarea de venituri bugetare dupa reducerea impozitelor la 16% va fi mai redusa decat se previzioneaza, intrucat colectarea se va imbunatati.
"Calculele sunt facute dupa regula de trei simpla. La 25% incasai atat, la 16% incasezi cu atat mai putin. Sigur ca in discutiile cu Fondul Monetar International trebuie sa mergi pe varianta cea mai pesimista, dar cred ca vom scoate bani mai multi din imbunatatirea colectarii si din arierate mai vechi, efecte care nu nu se pot demonstra decat dupa cateva luni", a spus Popescu.
El a amintit de evolutia ascendenta a veniturilor bugetare din celelalte tari care au introdus cota unica, cum ar fi Rusia si Slovacia. In Rusia incasarile aproape s-au dublat dupa primul an, iar Slovacia nu a inregistrat pierderi nici in primul an de aplicare.
Popescu a estimat ca se vor majora si colectarile de TVA, intrucat banii banii ramasi la dispozitia companiilor si persoanelor fizice vor fi directionati, in parte, spre consum, ceea ce inseamna mai multe operatiuni impozitate cu TVA.
In ceea ce priveste acoperirea pierderii de venituri, anticipata la 1% din PIB, el a precizat ca vor fi luate masuri suplimentare pe langa cele deja aprobate, respectiv dublarea impozitului pentru microantreprinderi de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri, cresterea impozitului pe dividende de la 5% la 10% pentru populatie si amanarea reducerii contributiilor de asigurari sociale.
"Ne gandim si la modalitati de a aduce bani la buget printr-o reasezare a fiscalitatii. Avem in vedere toate variantele, ne-am gandit si la majorarea TVA si a accizelor. Nu dorim sa majoram TVA, dar incercam sa gasim alte modalitati pentru a aduce bani la buget sau reduce unele cheltuieli", a adaugat ministrul finantelor.
Masurile vor fi stabilite dupa negocierile cu reprezentantii FMI, care vor sosi in Romania la 26 ianuarie, pentru evaluarea acordului stand-by.
In urma discutiilor va fi revizuita si tinta de deficit bugetar pentru 2005, de 1,5% din PIB, intrucat reprezentantii FMI vor solicita diminuarea sa pentru a nu pune in pericol procesul de dezinflatie.
"Un nivel de 1,5% ne-ar conveni foarte mult, dar vom vedea in discutiile cu FMI la ce deficit ajungem. Acest deficit e mic dupa standarde europene. Problema noastra este de fapt deficitul cvasifiscal, adica pierderile din companii de stat si regii autonome, care sunt foarte mari. Prin urmare, ca sa nu reaprindem inflatia, deficitul bugetar trebuie sa fie foarte scazut", a mai spus Popescu.
El a mai amintit si de intentia guvernului de a modifica legile impotriva evaziunii fiscale, pentru a sustine colectarea veniturilor la buget.
Potrivit lui Popescu, anul 2005 va fi caracterizat si de liberalizarea contului de capital.
"Trebuie sa ai un deficit mic ca sa nu se duca in inflatie, dar si dobanzi mici, pentru ca banii fierbinti sa nu fie tentati de bancile romanesti. In mod clar, anul acesta va fi liberalizarea contului de capital. Momentul cand se va face este optiunea Bancii Nationale", a conchis ministrul Finantelor.
Normele Codului fiscal, pana la finele lunii
Normele de aplicare a modificarilor la Codul Fiscal aprobate de Guvern la sfarsitul anului trecut vor fi elaborate pana la 31 ianuarie, a anuntat ministrul finantelor.
Principalele modificari aduse Codului Fiscal sunt reducerea impozitului pentru veniturile populatiei si profitul firmelor la 16%, de la 18%-40%, si, respectiv, 25%.
Popescu a adaugat ca prioritatile in domeniul legislativ includ intocmirea actului normativ prin care va fi reglementata revenirea Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor din subordinea Autoritatii Nationale de Control in cea a Ministerului Finantelor.
De asemenea, impreuna cu colective din alte ministere, vor fi modificate legi cu incidenta in domeniul economic, cum ar fi legea falimentului si cea a evaziunii fiscale.
Dobanda la titlurile de stat, sub 10%
Ministerul Finantelor Publice intentioneaza sa reduca, in acest an, dobanda oferita la titlurile de stat pe piata interbancara la mai putin de 10%, a declarat ministrul de resort.
"Imi propun ca, intr-un timp relativ scurt, sa avem prima emisiune cu o dobanda cu o singura cifra. Nu vreau sa dau un termen ca sa nu creez niste asteptari, pentru ca vom cobori sub un prag psihologic, cand statul se imprumuta sub 10%", a spus Popescu.
Dobanda obligatiunilor de stat pe termen de doi ani lansate de MFP la inceputul lunii decembrie a fost de 11,49%, iar in luna noiembrie au fost vandute obligatiuni cu maturitate de trei ani si o dobanda de 10,9%.
Popescu a mentionat ca deficitul bugetar din acest an va fi acoperit preponderent prin imprumuturi de pe piata interna, cu maturitati mai lungi decat cele din prezent.
In ceea ce priveste lansarea de titluri de stat pe bursa, masura vehiculata de mai multi ani, ministrul finantelor nu a avansat un termen exact.
"Exista o retinere din partea Bancii Nationale in ceea ce priveste registrul detinatorilor de astfel de titluri. Eu, personal, imi doresc sa fie tranzactionate pe bursa, cu termene mai lungi, si sper ca vom putea rezolva problema", a afirmat Popescu.
Privatizarea CEC ar putea incepe pe bursa
Privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) ar putea incepe prin vanzarea la bursa a unei participatii de 10%-15% din actiuni, operatiune anterioara transferului pachetului majoritar catre un investitor strategic, a mai spus ministrul finantelor.
"Mi-as dori ca, inainte de gasirea unui investitor strategic la CEC, sa putem vinde 10-15% din actiuni printr-o oferta publica pe bursa. Asta e una din dorintele mele, sigur ca urmeaza sa discutam si cu consultantul", a afirmat Popescu.
Ministerul Finantelor este unicul actionar al CEC, banca cu cea mai extinsa retea din Romania, de circa 1.400 de unitati. Banca este in curs de privatizare, iar statul a semnat recent, un contract de consultanta cu banca de investitii JPMorgan.
Strategia de privatizare urmeaza sa fie stabilita de Executiv si va face referire la formula de vanzare, procentul din capitalul social care va fi oferit spre achizitie potentialilor investitori si obiectul de activitate al CEC dupa acest proces.
Pana in prezent si-au exprimat interesul de a prelua banca romaneasca o serie de institutii de credit din Austria, respectiv Raiffeisen Bank, Erste Bank si Banc Austria Creditanstalt, membra a grupului german HVB.
Popescu a apreciat ca listarea la bursa ar putea majora si veniturile obtinute de stat din privatizare, fiind un semnal pentru investitorul strategic in privinta valorii institutiei.
De asemenea, masura ar putea dinamiza piata de capital din Romania.
"Eu imi doresc sa fie listate la bursa mai multe societati, am discutat chiar si intr-o sedinta de guvern sa constituim un colectiv din mai multe institutii care sa se ocupe exact de acest lucru", a mai spus Popescu.
El a aratat ca unele banci listate la bursa au o capitalizare ridicata, desi sunt de dimensiuni mult mai mici decat CEC.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
