În vreme ce majoritatea ţărilor europene au ieşit la liman,România continuă să bâjbâie pentru că nici măcar anemica creştereeconomică din 2011 nu este sigură.
Acordul cu FMI a fost încheiat în primăvara lui 2009 şi s-a spusatunci că, de fapt, el reprezintă o "ancoră", în cazul în caresituaţia economică pe plan mondial sau cea internă s-ar fideteriorat rapid. Un an mai târziu, inevitabilul s-a produs.Guvernul de la Bucureşti a fost obligat să recurgă la ajustări dure- să taie salariile cu 25% şi, în urma refuzului CurţiiConstituţionale de a admite tăierea pensiilor cu 15%, să creascăTaxa pe Valoarea Adăugată de la 19% la 24%. Astfel că creştereaeconomică, este drept, insignifiantă care s-a înregistrat întrimestrul al doilea a anului trecut a fost anulată pentrutrimestrele următoare.
La peste şase luni de atunci şi la aproape doi ani de lasemnarea acordului cu FMI, Franks a declarat pentru ZF că estedezamăgit: "Absenţa creşterii economice este marea dezamăgire acum,când ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat estecă reformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar şi aşa aufăcut ajustări foarte importante, s-au implementat politici corecteşi s-a revenit pe calea disciplinei fiscale".
Dar cum ar fi fost posibilă creşterea economică în urmamăsurilor luate? - se întreabă Radu Crăciun directorul investiţiial Eureko fond de pensii.
"Ajustarea cheltuielilor afectează cererea agregată. PoliticaBNR a continuat să fie restrictivă în privinţa creditării.Creşterea economică, după măsurile de tăiere a salariilor şimajorarea TVA ar fi putut să se întâmple doar printr-o minune."
Pentru Liviu Voinea, şeful Grupului de Economie Aplicată, FondulMonetar nu a avut niciun obiectiv de relansare economică.
"Relansarea economică nu a fost o ţintă a FMI - ţinta a fostdeficitul de cont curent. Măsurile de austeritate nu au făcut decâtsă adâncească criza şi să anihileze timida creştere care seîntrevedea."
Potrivit lui Voinea, FMI a mers pe varianta ieşirii din crizăprin adâncirea recesiunii în detrimentul unei potenţiale creşterieconomice inflaţioniste. Până la urmă, arată Voinea, şi primavariantă s-a dovedit a fi inflaţionistă după majorarea TVA.
Şi pentru Florian Libocor, analist financiar la BRD-SocGen, eralimpede că măsurile de austeritate nu puteau avea drept efect decâto amânare a revenirii creşterii economice.
"Probabil atunci a fost o alegere între a ieşi din recesiune cuo economie nereformată sau o economie reformată."
Puteam fără acordul cu FMI de vreme ce 17 mld. euro nuau adus economia pe plus?
În pofida a ceea ce spun analiştii români, cel puţin la niveldeclarativ FMI a avut pe agendă creşterea economică în urmaacordului încheiat cu România.
Dacă nu s-a ajuns la această creştere, problema care se puneeste: de ce a fost nevoie ca în doi ani România să absoarbă 17 mld.euro din împrumut, dacă în cei doi ani de recesiune economia acăzut cu 10%?
Pentru Radu Crăciun lucrurile sunt mai nuanţate.
"Se pierde din vedere că ceea ce a contat cel mai mult nu a fostsuma, ci rigoarea pe care a impus-o Fondul. Am auzit multe ideiexcentrice - să ne împrumutăm de la chinezi, de la ruşi. chiarpresupunând că aceştia ne-ar fi dat bani, acest lucru ar fi dus laprelungirea crizei şi la afundarea în datorii. Din punctul meu devedere nu era alternativă la împrumut, mai ales că politicieniinoştri au folosit întotdeauna FMI ca un ţap ispăşitor. Dacă nu eraîmprumutul nu ar fi luat niciodată măsurile pe care le-auluat."
Majorarea TVA putea fi evitată?
Liviu Voinea susţine şi el că acordul cu Fondul era necesar, darsusţine că măsurile dure - tăierea pensiilor şi majorarea TVAputeau fi evitate, iar tăierile ar fi trebuit să fie operate înprivinţa cheltuielilor de achiziţii şi investiţii.
El afirmă că măsurile dure nu ar fi evitat criza chiar dacă arfi fost luat fie şi din 2007, întrucât, arată el, criza nu a pornitdin sistemul public, cel mult a accentuat-o, ci din sectorulprivat.
Dacă vorbim despre criza din sistemul privat trebuie spus căbăncile au fost susţinute de stat prin eliberarea de rezerve minimeobligatorii, care a compensat reducerea finanţărilor de labăncile-mamă. Banii de la FMI au înlocuit în rezerva valutară a BNRo bună parte din stocul reprezentat de rezervele minime în valutăale băncilor.
Putea statul găsi singur pe piaţa internă bani să-şi acoperedeficitul fără să recurgă la FMI?
Cu greu, susţin analiştii.
"Acordul a fost necesar, dacă banii ar fi fost cheltuiţi normal.FMI a girat clasa politică în an electoral - ideea ar fi fost să secumpere timp pentru a se face reforme. În realitate nu s-a cumpăratdecât timp", arată Voinea.
Ce cred cititorii www.zf.ro
Cititorii www.zf.ro au comentat concluziile la care a ajunsşeful misiunii FMI în România spre sfârşitul acordului de doi anicu Fondul.
Alex
FMI-ul este un pic incompetent? Argentina este oare un exemplu alincompetenţei lor? Şi cum ar vrea dragii de ei să înceapă săcrească consumul intern când tot ceea ce înseamnă câştigurisalariale s-au tăiat? Şomajul urcă cu spor, firmele falimentează pecapete. De unde bani pentru consum intern? Una e Germania sauFranţa şi altă mâncare de peşte este România. Sau poate acesteminţi excepţionale nu ştiu că tot în România populaţia nu are banisă-şi plătească întreţinerea, facturile, impozitele şi să-şicumpere mâncare. Adică, cam minimul necesar supravieţurii. Păi,dacă anul trecut a fost o contracţie de 10%, după previziunea decreştere de 1,5%, trebuie să ne aşteptăm la un nou an"fantastic".
leroiv72
Oare cât de incapabil să fii să nu realizezi că doar prin tăieri depensii, salarii, alocaţii şi alte venituri, plus majorarea TVA şifără o măsură concretă de stimulare a economiei, fără o aşa-zisărelaxare fiscală şi mai ales stabilitate în ce priveşte legislaţiaîn domeniu, fără crearea de locuri de muncă, de oportunităţi deafaceri ce includ angajări şi toată gama... deci fără măsuri caresă dea un impuls economiei... de ce e dezamăgit nenea ăsta căeconomia nu şi-a revenit? Şi cică îs experţi în economie... să fimserioşi: nu se vrea să iasă România din criză! Şi cred, pe zi cetrece, că actualii guvernanţi (chiar toata clasa politică) estecomplice... toate faptele lor, atitudinea lor, totul duce spreaceastă opinie personală...
el
Banii populaţiei merg excesiv către rambursarea creditelor ladobânzi foarte foarte, mari şi nu către un consum normal - nuexagerat ca acela anterior. Până nu scad dobânzile semnificativ (şiJF ar trebui să ştie acest lucru) economia nu-şi va reveni. ...şilegea falimentului personal ar trebui repusă pe tapet.
alexandru
Care reforme? Reducerea salariilor şi pensiilor? Astea suntreformele? Şi "reformele" astea nu trebuie să dea înapoi? Şi TVA-ulde 24%? Şi preţul benzinei? Domnu' Franks las-o-n sânge! Mai binemereţi, mai beţi un whisky cu patronul "reformelor" şi lăsaţi-ne-ndurerea noastră.
Filu
Dar asta aţi vrut de fapt domnilor. Normal că nu doriţi ca economiasă îşi revină. Pentru că, dacă nu vom mai putea plăti, suntem aivoştri.
FMI şi "revenirea".
Să-mi spună cineva unde, când, o ţară care a avut lipsă deinspiraţie de a se lega cu FMI a avut după aceea creştereeconomică.
Noi - numai ultimii 15 ani - îngrozitoarea perioadă 1997-2000, cud-l. Paul Thomsen, delegatul FMI pe post de prim-ministru - minus17% din PIB!
Acum - cele 20 mld. deuro - unde s-au dus? Nici măcar autostradaDunăre - Mare nu a fost terminată, ce să spun de Bechtel! S-auplătit salariile şi pensiile cu bani împrumutaţi? Iresponsabil deBăsescu!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
