Exporturile romanesti de produse agroalimentare in Uniunea Europeana sunt dominate de ani de zile de materii prime sau produse cu un grad scazut de prelucrare, semn ca industria alimentara romaneasca nu poate fi competitiva la export si pentru ca are numeroase probleme pe piata interna. In aceste conditii, ce va schimba aderarea la Uniunea Europeana? Vor putea producatorii romani sa faca fata importurilor de produse agroalimentare din Polonia, Ungaria sau chiar Franta sau Italia?
Exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun in ultimii au ramas infime de-a lungul ultimilor ani, rareori depasind pragul de 50 de milioane de euro anual. In industria preparatelor din carne, de exemplu, sunt foarte putini producatori agreati sa exporte in tarile UE, iar cei care au aceasta agreere fac exporturi de mici dimensiuni.
Producatorii romani ar putea avea sanse pe piata produselor biologice din UE, cu o dezvoltare fara precedent in ultimii ani, dar si cu produsele de origine recunoscute de UE, insa ambele sunt la ora actuala nise care nu reusesc sa ofere o vizibilitate prea mare.
"Lohnul" care a inceput sa-sI faca loc sub anumite forme si in industria alimentara, adica productia fara marca, pentru retele de comert din Occident, poate fi o alta sansa pentru produsele romanesti, insa faptul ca produsul "made in Romania" sta sub umbrella marcilor producatorilor europeni sau a marilor lanturi de supermarketuri, face din aceasta alternativa o solutie pe termen scurt.
Piata europeana produselor bio, o oportunitate
Autoritatile "pregatesc" jucatorii din industria alimentara autohtona pentru aderare la UE prin oferirea unor prime de export infime, care au fost de 10 milioane de euro anul trecut, din care au fost cheltuite mai putin de jumatate si cu "indemnuri" din care reies ca marea majoritate a producatorilor de lapte si carne nu indeplineste cerintele UE, motiv pentru care urmeaza sa fie inchisi.
In plus, jucatorii autohtoni se confrunta cu o crestere accelerata a importurilor, a caror pondere creste de la an la an in sustinerea necesarului intern de consum. Noua echipa de la Ministerul Agriculturii sustine ca, in acest an, se vor semna o serie de acorduri comerciale , prin care sa fie create conditii preferentiale de acces pe anumite piete, in special pe cele din UE.
"In prima parte a acestui an va fi semnat Protocolul Aditional la Acordul European de asociere la UE, care ofera facilitati si oportunitati sporite pentru exporturile de produse agroalimentare romanesti", spune Adrian Tibu, purtatorul de cuvant al Ministerului Agriculturii. El afirma ca, din punct de vedere al politicii comerciale, va fi urmarita lunar evolutia importurilor si se va interveni daca situatiile o vor impune, pentru eventuale ajustari de taxe vamale.
Cu o asemenea "sustinere" la intern, jucatorii din autohtoni incep sa se orienteze catre acele nise de piata din UE unde cererea pentru produse este uriasa, iar una dintre acestea este piata produselor bio unde producatorii romani au intrat relativ recent prin furnizarea mai mult a materiilor prime.
Primul jucator din industria alimentara care va exporta sub marca proprie in UE sI nu doar materii prime este grupul din industria lactatelor LaDorna. Actionarul majoritar al acestuia, Jean Valvis, a anuntat recent ca a obtinut certificarea din partea organismelor internationale pentru a demara exporturile de lapte sI svaiter bio in Grecia si Marea Britanie.
"Piata produselor bio din Europa este in crestere continua, furnizorii nereusind faca fata cererii. Este o oportunitate foarte mare pentru industria alimentara romaneasca", spune Valvis.
Deocamdata, cea mai mare parte a exporturilor romanesti de produse bio este reprezentata de materii prime si foarte putin de produse cu valoare adaugata mare sau care au o marca proprie.
Romania are dubla sansa a unei agriculturi ale carei pamanturi nu au fost lucrate mult timp, facandu-le oportune pentru agricultura ecologica, unde terenurile trebuie sa treaca printr-o perioada de reconversie de 3 ani - iar pe de alta parte de o piata europeana a produselor naturale sI bio in continua crestere pe baza unui reorientari masive catre alimentatia sanatoasa: combaterea ofensivei "fast-food" de catre adeptii "slow-food", mancaruri mai sanatoase, naturale sI traditionale.
Piata produselor traditionale protejate in UE
O alta nisa unde si-ar putea gasi locul jucatorii din industria alimentara este cea a produselor traditionale, a caror denumire de origine este protejata de legile UE. Printre cele mai cunoscute produse incluse in lista se numara salamul de Sibiu, cascavalul de Rucar, carnatii de Plescoi, babicul de Buzau, pieptul de porc ardelenesc, covrigii de Buzau, precum si apele minerale Dorna, Biborteni sau Perla Harghitei.
O mare parte a acestor produse sunt fabricate de un numar relativ mic de companii, ba chiar de un grup restrans de mici producatori ale caror posibilitati financiare pentru a sustine campanii de marketing pentru promovarea acestor produse pe pietele europene sunt limitate.
Conform reglementarilor europene, un produs protejat poate avea o distributie regionala (pot exista mai multe produse similare, in tari diferite ale Uniunii, dar acestea vor fi vandute numai pe o piata restransa), nationala si europeana (pe piata UE poate fi comercializat un singur produs cu o anumita denumire traditionala, iar alti agenti economici care doresc sa fabrice produsul respectiv cu aceeasi denumire trebuie sa cumpere licenta).
Pentru inregistrarea produselor traditionale se ia in calcul atit existenta anterioara a unor produse cu aceleasi denumiri, cat si a unor procedee de fabricatie sau a unui continut identic.
Un alt element important este ca aceste produse sa fie traditionale, cu o piata deja consacrata. Romania a dus, deja, doua batalii castigate pe teritoriul produselor traditionale cu Ungaria pentru palinca si Bulgaria pentru rachiu, ambele tari dorind sa ne interzica comercializarea celor doua bauturi traditionale pe pietele europene.
"Lohnul" alimentar, o alta posibila sansa
Cel putin pentru unele segmente ale industriei alimentare - snacksuri, biscuiti - lohnul reprezinta o sansa cel putin pentru acoperirea capacitatilor de productie care nu reusesc sa fie acoperite in totalitate de cererea de pe piata interna.
Damian Mereu, presedintele sI actionarul majoritar al producatorului de sticksuri sI snacksuri Croco Bacau, spune ca exista o sansa buna pentru producatorii din morarit sI panificatie de a lucra in sistem "private label" pentru marii producatori de profil de afara sau pentru marile lanturi de supermarketuri. "Producatorii autohtoni au preturi foarte competitive la biscuiti si snacksuri sI putem sa fim foarte competitivi pe pietele europene", spune Mereu.
Vinurile, singura constanta
Desi se situeaza la niveluri care nu multumesc pe deplin asteptarile producatorilor interni, exporturile romanesti de vinuri raman una din putinele constante la valori ce depasesc anual 20 de milioane de euro, din care mai bine de jumatate merg catre UE.
Din nefericire, cea mai mare parte a acestor vinuri sunt exportate in vrac in detrimentul celor imbuteliate. Totusi, in ultimii ani trendul exporturilor de vinuri imbuteliate are un usor ascendent asupra livrarilor in vrac, iar marcile de vinuri romanesc au inceput sa fie vizibile la marile targuri internationale de bauturi.
"Pretul unui litru de vin romanesc exportat a crescut la 0,78 euro in 2004 fata de 0,6 euro in 2003, ceea ce va face ca vanzarile de anul trecut sa fie mai mici cantitativ, dar sa creasca valoric", spune Ion Dobronauteanu, presedintele ONIV.
El afirma ca anul trecut au crescut vanzarile de vinuri catre Marea Britanie si Israel, tari cu traditie pentru exportul de vinuri imbuteliate, in detrimentul Germaniei sau Republicii Moldova, spre care se indreapta cu preponderenta vinurile romanesti la vrac.
"Anul acesta se va mentine tendinta de inclinare a balantei catre exportul de vinuri imbuteliale care va trebui sa fie sustinuta si de eforturi guvernamentale prin stabilirea cat mai rapida a primei la export. Trebuie evitata situatia de anul trecut, cand cuantumul acesteia a fost stabilit prin toamna, iar exportul de vinuri catre terte piete nu a reusit sa beneficieze de sprijinul statului", spune Dobronauteanu.
stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
