In una din cele mai agitate perioade pentru industria romaneasca a medicamentelor, piata de profil si-a urmat linistita in 2002 tendintele ultimilor ani: crestere sub nivelul nevoilor de consum, expansiunea grupurilor internationale in detrimentul companiilor romanesti si o creditare puternica a statului de catre toti jucatorii de pe piata.
Pe fundalul disputelor dintre reprezentatii un sistem romananesc de sanatate din ce in ce mai rau platnic si ai unor furnizori din ce in ce mai putin toleranti, piata romaneasca a medicamentelor si-a incetinit anul trecut ritmul de crestere. Datorita aprecierii puternice a euro dar, mai ales, retinerii jucatorilor de a vinde pe o piata aan care "perioada de recuperare a creantelor" a devenit un indicator scos din uz.
Iar fenomenul de incetinire a cresterii, spun analistii si jucatorii, ar putea fi mai accentuat anul acesta, cand este putin probabil ca problemele financiare ale sistemului sa fie rezolvate.
Conform datelor furnizate de compania de cercetare a pietei Cegedim, consumul de medicamente din Romania a crescut anul trecut cu 7,7% pana la 611,2 milioane euro si este inca departe de nivelul de 1 miliard de euro pe care companiile il asteapta.
"Dupa doi ani de ascensiune semnificativa, in 2002 cresterea s-a incetinit (intr-o oarecare masura, depinzand de marimile de analiza sau moneda folosita) datorita faptului ca nici sistemul de sanatate, nici puterea de cumparare a populatiei nu permit momentan satisfacerea decenta a nevoilor reale de sanatate, inclusiv tratament medicamentos", afirma Petru Craciun, director general al Cegedim Romania.
In prezent, din totalul consumului de pe piata romaneasca, medicamentele fara prescriptie reprezinta doar 16,37%. Restul inseamna consum de medicamente in spitale (32,7%) si prin prescriptii (50,39%).
Piata este, asadar, sustinuta mai mult de bugetul statului decat de puterea de cumparare a populatiei. In ciuda acestei structuri defavorabile, segmentul de piata care a crescut cel mai mult a fost tot cel al spitalelor, care a inregistrat in 2002 o ascensiune de 15,4% pana la 200 de milioane de dolari. Ascensiune puternic creditata de producatorii de medicamente, care nu au recuperat nici pana acum majoritatea banilor aferenti livrarilor catre spitale.
Datorita retinerii companiilor de a mai vinde catre spitale si liberalizarii pretului la medicamentele fara prescriptie, structura pietei s-ar putea modifica considerabil anul acesta. Fapt ce va influenta semnificativ si dinamica consumului.
"Cum probabil sistemul va impinge o parte importanta a satisfacerii nevoilor pe umerii populatiei, evolutia pietei in 2003 va fi sub posibilitati", afirma Craciun.
Chiar daca, din punct de vedere al dimensiunii, piata romaneasca mai are mult pana sa ajunga la dimensiunea celor vestice, structura terapeutica incepe sa semene.
"Cresterea pietei a fost sustinuta in ultimii ani in special de medicatia aparatului cardiovascular, sistemului nervos central, medicatia musculo- scheletica si genito - urinara, desi cresteri au inregistrat toate segmentele. In viitor apreciem ca vor creste in general toate grupurile mari, diferenta de crestere dintre ele fiind data de cine si cat poate suporta mai bine nevoile de sanatate aflate in continua ascensiune", spune Petru Craciun.
Cresteri puternice pentru Pfizer si Lek
Pe o piata in care principala grija a competitorilor a fost pastrarea echilibrului financiar, afacerile si cotele de piata ale companiilor internationale (sustinute de forta financiara a grupurilor din care fac parte) au continuat sa creasca. De cealalta parte, afectate de problemele financiare si de concurenta unor forte de vanzari in crestere ale multinationalelor, companiile romanesti de top au continuat sa piarda cota de piata.
Conform datelor Cegedim, Sicomed Bucuresti - cel mai mare producator roman, a inregistrat o scadere a cotei de piata de la 6,6% la 5,6%, Antibiotice Iasi - de la 4,3% la 3,8% iar Terapia Cluj - Napoca de la 4,2% la 3,8%.
De cealalta parte, Pfizer a crescut de la 3,8% la 4,6%, Lek de la 3,5% la 3,9% iar GlaxoSmithKline (GSK), liderul pietei si-a mentinut cota la 11,5%.
"Datele Cegedim sunt estimari si tin cont de consumul efectiv de pe piata, nu de vanzarile companiilor. Perioada in care un produs ajunge de la companie la consumator poate depasi cateodata trei luni, pe traseu fiind interpuse de obicei o companie de distributie si o farmacie sau spital. O parte din vanzarile companiilor pot fi regasite in stocurile intermediarilor. Apar, asadar, discrepante intre vanzarile raportate de companii si ce s-a cumparat efectiv pe piata", precizeaza Petru Craciun, directorul Cegedim Romania.
Indiferent de evolutia vanzarilor in 2002, comentariile managerilor principalelor companii sunt mai degraba precaute. Iar in ceea ce priveste planurile de viitor, toti sunt de acord: prioritatea este echilibrul financiar, nu cresterea cotei de piata. In fond, degeaba vinzi daca nu incasezi si banii.
Companiile de top care au crescut cel mai mult anul trecut pe piata romaneasca sunt Lek (Slovenia) si Pfizer (SUA) - liderul mondial, pozitionate puternic pe segmentele cardiovascular si al sistemul nervos central (Pfizer) si antibioticelor (Lek).
Lek, care a devenit jucator important pe piata romaneasca dupa ce a cumparat PharmaTech Targu - Mures in 2000 pentru 9,5 milioane de dolari, a vandut anul trecut de 24 milioane euro, in crestere cu 21% fata de 2001.
Tomislav Cuk, directorul Lek pentru Romania, spune ca unul din motivele cresterii puternice din acest an este si aparitia sinergiilor dintre activitatea reprezentantei Lek si cea a PharmaTech.
"Lek Pharmaceuticals si Lek Pharmatech au ajuns, dupa achizitie, sa ofere cea mai mare gama de medicamente antiinfectioase de pe piata. Portofoliul nostru cuprinde toate tipurile de antibiotice iar raportul calitate - pret al produselor este una din cauzele cresterii", a declarat Tomislav Cuk.
In momentul achizitiei fabricii romanesti, reprezentanta Lek detinea 1% din piata iar PharmaTech - 2%. In ultimii doi ani, cota de piata cumulata a celor doua companii a crescut la 3,9%.
Din punct de vedere al vanzarilor, cele mai importante medicamente ale Lek sunt Amoksiklav (produsul de top al companiei la nivel mondial), Ampicilina, Amoxicilina - din clasa penicilinelor, Ceclodyne, Lendacil, Cexyl - din clasa cefalosporinelor si Eritromicina - din clasa macrolidelor.
In afara de antibiotice, care detin aproximativ 80% din cifra de afaceri, Lek este un competitor important pe segmentele cardiovalsular, gastrointestinal si musculo - scheletic.
Ascensiunea Pfizer in Romania s-a datorat in primul rand evolutiei produselor cu care compania s-a impus ca lider la nivel mondial: Sortis (comercilizat si sub numele de Lipitor si cel mai bine vandut medicament la nivel mondial) - pentru reducerea colesterolului, Norvasc - tratamentul bolilor cardiovasculare, Zoloft - cel mai bine vandut antidepresiv sub patent din lume si Aricept - folosit in tratarea maladiei Alzheimer.
Urmare a cresterii de 31% in euro de anul trecut, Pfizer a depasit in clasamentul principalilor jucatori companiile romanesti Antibiotice Iasi si Terapia Cluj - Napoca, atingad o cota de piata de 4,6%.
Pfizer isi va intari si mai mult pozitia pe piata romaneasca anul acesta, odata cu preluarea operatiunilor altei companii americane de top - Pharmacia. Pfizer a preluat Pharmacia anul trecut la nivel mondial iar anul acesta va urma integrarea operatiunilor celor doua companii. Urmare a preluarii, Pfizer isi va intari pozitia de lider la nivel mondial si va deveni a doua companie de pe piata romaneasca, depasind Sicomed.
Consolidarea pozitiei la GSK
Pentru GlaxoSmtihKline (GSK), al doilea producator la nivel mondial, anul trecut a fost unul de consolidare a pozitiei de lider pe piata romaneasca. Grupul britanic, care detine din 1998, pentru 29,25 milioane dolari, pachetul majoritar de actiuni al Europharm Brasov, a finalizat anul trecut o restructurare a operatiunilor din Romania. GSK a inchis fabrica Europharm de la Ploiesti si a finalizat o investitie de 12,9 milioane de dolari pentru construirea uneia noi langa capacitatile de productie de la Brasov. De asemenea, la jumatatea anului trecut, GSK si-a marit numarul de salariati din vanzari, marketing si logistica cu 200 de persoane.
La nivelul vanzarilor, GSK a mentinut un ritm de crestere egal cu cel al pietei, incheind anul cu o cota de piata similara celei din 2001 - 11,5%.
"GSK a inregistrat anul trecut un ritm solid de crestere in Romania. In relatia noastra cu spitalele, volumul si cota de piata au crescut, datorita introducerii sistemului de licitatie electronica. Am realizat cresteri semnfifcative in domeniul medicamentelor destinate aparatului respirator, al celor pentru diabetici, al vitaminelor si al medicatiei pentru afectiunile psihice si epilepsie", afirma Roberto Musneci, directorul general al GSK pentru Romania.
Printre principalele medicamente ale GSK in Romania se afla Seretide (pentru astm), Avandia (diabet), Agenerase si Trizivir (tratamentul infectiilor), Augmentin (antibiotic) si vitaminele Europharm.
Pozitia de lider al pietei nu a adus, insa, numai avantaje pentru GSK. Fiind compania cu cele mai mari vanzari, GSK a fost cea mai puternic afectata de problemele financiare ale sitemului medical, acumuland creante de zeci de milioane de dolari fata de stat. La sfarsitul anului trecut, datorita acestor creante, acumulate incepand cu 2001, GSK au sistat livrarile pentru o serie de medicamente. Acestea au fost reluate la inceputul acestui an, cand producatorii de medicamente, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala pentru Asigurari de Sanatate (CNAS), au incheiat un protocol privind plata datoriilor.
"Fluxul de lichiditati este o tema importanta pentru intreaga industrie farmaceutica, in mod special in aceasta faza a restructurarii majorare a sistemului de sanatate. Eu sunt increzatori ca noi, alaturi de reprezentantii intregii industrii farmacetice, in parteneriat cu autoritatile, vom reusi sa gasim cele mai bune solutii de a raspunde necesitatilor pacientilor si de ramane in acelasi timp viabili din punct de vedere al criteriilor economice pe care trebuie sa le indeplinim", spune Musneci.
Restructurarea companiilor locale?
Daca multinationalele au reusit sa reziste si chiar sa creasca pe o piata cu probleme mari, datorita fortei financiare la nivel international, nu acelasi lucru se poate spune si despre companiile romanesti. Desi au investit puternic in calitate si marketing si, in plus, si-au eficientizat activitatile prin restructurari, producatorii romani au continuat sa piarda cota de piata din punct de vedere valoric, in ciuda faptului ca sunt lideri din punct de vedere cantitativ.
Analistii spun, insa, ca tendinta de scadere a companiilor romanesti in favoarea multinationalelor nu va mai persista mult timp.
"In 2002, piata romaneasca a atins nivelul rezonabil de echilibru intre productia locala si cea internationala, datorita in primul rand diferentei de calitate, inovatie, investitie si promovare in favoarea companiilor internationale. Cum competitivitatea companiilor locale a fost nevoita sa creasca, iar introducerea obligativitatii GMP nu va intarzia, in perioada urmatoare se va conserva cu mici variatii aceasta pondere", a opinat Petru Craciun, director general al Cegedim Romania.
Producatorii romani afirma ca intre datele Cegedim si vanzarile efective ale companiilor exista discrepante care nu permit o analiza corecta a evolutiei pe piata, dar recunosc cresterea puternica a multinationalelor.
"Trebuie avut in vedere faptul ca datele Cegedim sunt statistice iar evolutia companiilor romanesti de top nu este asa de evidenta precum reiese din aceste date. Cresterea cifrei de afaceri a multinationalelor se poate explica, totusi, prin cativa factori: consolidarea fuziunilor in termeni operationali (cazuri Lek - Pharmatech si GSK - Europharm), cresterea fortei de vanzari (GSK, Pfizer, Novartis) si bugetele mari de marketing si promovare", afirma Dorin Toderas, director general al Terapia.
Terapia a finalizat anul trecut un puternic proces de restructurare, care s-a soldat cu inchiderea unei sectii de productie nerentabile si disponibilizarea a aproape 50% din personal. Restructurarea a avut loc si la nivelul portofoliului de produse, compania lansand medicamente noi pe segmentele cardiovascular (Aspenter, Metoprolol, Atenolol, Spironolactona), musculo - scheletic (Artroflex Csi G) si respirator (Faringosept L).
"Am inregistrat cresteri considerabile pe segmentele unde am lansat produse noi. Stagnari s-au inregistrat la produsele din aria terapeutica a sistemului nervos si tractului alimentar si metabolism, in primul rand pentru produsele injectabile (datorita lucrarilor de modernizare efectuate in sectiile de productie in vederea certificarii GMP", afirma Toderas.
O alta companie care a trebuit sa faca echilibristica in ultimii ani intre disputele cu Ministerul Sanatatii, lucrarile de modernizare in vederea obtinerii standardelor GMP (obligatorii pana la sfarsitul acestui an) si competitia cu grupurile internationale este Sicomed Bucuresti.
Compania a fost zguduita in 2001 de evenimente care au dus in final la schimbarea managementului iar anul trecut a fost unul de regandire a strategiilor. A fost numita a noua echipa de conducere, care are ca obiectiv anul acesta o crestere cu 25% in 2003, prin introducerea de produse noi pe piata si expansiunea exporturilor.
Klaas Postema, directorul general al Sicomed, este increzator ca societatea va reusi sa reziste mai bine competitiei producatorilor internationali.
"Pentru 2003 ne asteptam sa se inregistreze o stagnare a importurilor si o crestere a vanzarilor producatorilor locali. Noua politica de stabilire a preturilor (in functie de un pret de referinta) face mai atractiva si mult mai posibila dezvoltarea, inregistrarea si lansarea pe piata a unor noi produse generice de catre producatorii locali. Preturile vor fi mai mari in comparatie cu vechile produse interne, dar substantial mai mici decat produsele originale. Acest lucru va avea un impact pozitiv major in ceea ce priveste bugetul pentru sanatate si, in acelasi timp, faciliteaza existenta viitoare a producatorilor locali", a declarat Postema.
Un ochi la Ministerul Sanatatii, unul pe piata internationala
Dupa cresteri puternice in ultimii ani, datorate inovatiilor companiilor farmaceutice, piata internationala a medicamentelor a inceput sa dea semne de oboseala. La fel ca piata romaneasca, insa din motive total diferite: ritmul scazut de aparitie a unor tratamente novatoare, concurenta puternica a produselor generice (medicamente cu patentul expirat) si reducerile de preturi pe unele piete cheie.
Relativul insucces al activitatilor de cercetare la nivel global, pe fondul expirarii patentelor si concurentei producatorilor de generice, au determinat marile companii internationale sa declanseze in ultimii ani o serie exploziva de preluari si fuziuni. Astfel, gigantii farmaceuticelor fie au fuzionat intre ei, fie au inceput sa cumpere producatori importanti de generice. Miscari care au influentat puternic si structura pietei romanesti.
Fuziuni sau preluari de genul GlaxoWellcome - SmithKlineBeecham (2000), Pfizer - Warner Lambert si Pfizer - Pharmacia (2000 si 2002) sau Novartis - Lek (2002) au consolidat sau vor consolida pozitiile de lideri ale companiilor in Romania. Iar concentratrea pietei, la nivel international si, implicit, intern, este abia la inceput.
Acesta si pentru ca ascensiunea vanzarilor mondiale de farmaceutice a atins cel mai scazut ritm din ultimii patru ani, intre noiembrie 2001 si noiembrie 2002.
Societatea IMS Health, specializata in furnizarea de informatii din domeniul sanatatii, a indicat ca vanzarile de pe principalele piete au crescut cu numai 7% in perioada analizata, la 273 miliarde de dolari, rata de expansiune fiind cea mai modesta de dupa februarie 1999.
In Statele Unite, cea mai mare piata de medicamente vandute cu prescriptie, vanzarile au totalizat 145,92 miliarde de dolari, dupa o crestere de 11% care a reprezentat cel mai mic nivel din ultimii doi ani chiar daca a fost aproape dublu fata de media de 6% consemnata in principalele piete europene. Japonia a consemnat o crestere de doar 1%, la 46,67 miliarde de dolari.
Pe tot globul, marii producatorii de farmaceutice resimt presiuni intense, intrucat laboratoarele de cercetare nu mai aduc noutati, in ciuda unor bugete cumulate de cercetare de peste 35 de miliarde de dolari, iar vanzarile medicamentelor existente sunt afectate de competitia cu produse similare, pe masura ce licentele pentru tratamente expira.
Anul trecut a fost cel mai defavorabil din ultimul deceniu sub aspectul certificarii de medicamente noi si exista putine semne ca seceta de produse din industrie se va termina curand.
Importanta prezentei medicamentelor noi, cu patente pentru 8 - 10 ani, in portofoliile companiilor farmaceutice este ilustrata cel mai bine de topul celor mai vandute medicamente.
Astfel, Lipitor (Sortis) - cel mai bine vandut medicament din lume, reprezinta 25 - 30% din totalul vanzarilor Pfizer, care a preluat in 2000 o alta companie americana (Warner Lambert) tocami pentru a avea acest produs in portofoliu. De altfel, Pfizer este lider mondial tocmai pentru ca detine patru din cele mai bine vandute zece medicamente pe piata internationala.
De cealalta parte, un alt gigant american - Eli Lilly a iesit din topul celor mai mari zece producatori tocmai pentru ca patentul celui mai cunoscut si vandut produs al companiei in ultimii ani, antidepresivul Prozac, a expirat. Varianta generica a Prozac, in schimb, Seroxat/Paxil, este pe locul sapte, cu vanzari de 3,3 miliarde dolari.
IMS a semnalat si alti factori care actioneaza pe diferitele piete, ratele scazute de crestere din Europa fiind atribuite reducerilor de preturi din Franta si modificarilor operate in Franta si Italia in privinta rambursarilor.
In SUA, incetinirea expansiunii reflecta lansarile din ce in ce mai putine de produse noi si raspandirea medicamentelor generice.
IMS a precizat ca principalele cinci companii in functie de vanzari au fost, intre noiembrie 2001 si noiembrie 2002, Pfizer Inc., GlaxoSmithKline Plc, Merck & Co Inc, AstraZeneca Plc si Novartis AG.
laurentiu.ispir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
