1.000 de kilometri de autostrada, 500.000 de metri patrati de shopping mall-uri, spatii comerciale in toate orasele mari, asa arata Romania in 2010, potrivit calculelor pe hartie ale autoritatilor si ale investitorilor.
Constructiile vor ajunge pana in 2010 la afaceri de peste 10 miliarde de euro anual, iar numarul de angajati in aceasta industrie va fi de 450.000 - 500.000 de angajati, fata de numai 360.000 la finele anului trecut.
In acest ritm de crestere, forta de munca angajata de firmele de constructii va creste de la 360.000 de oameni, cat rezulta la finele anului trecut din bilanturile companiilor de constructii, la 450.000 - 500.000 de angajati, dar sub nivelul din 1989, cand lucrau 720.000 de oameni in acest sector al economiei, potrivit unor estimari.
"In ziua de azi, niciun muncitor nu mai accepta sa lucreze pe un santier sub un salariu de 50 de lei (14 euro) pe zi, iar cei care sunt experti vor sa fie platiti cu circa 100 lei (28 euro) pe zi", spune Liviu Daschievici, fost director executiv al ARACO (Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii), asociatie care reprezinta interesele a peste 1.000 de firme de constructii.
Piata constructiilor din Romania este pe un trend ascendent sustinut din 2000 incoace, cresterea fiind "captata", in opinia unora, mai mult de companiile straine decat de cele romanesti.
"In prezent, cererea de locuinte este foarte mare pe piata. Volumul de contructii este sub nivelul necesar. In Romania, este nevoie sa se reabiliteze si sa se construiasca circa 200.000 de locuinte pe an, iar in prezent nu se construiesc decat 40.000 pe an", precizeaza Daschievici.
"Anul acesta, piata constructiilor va ajunge la circa 6,5-7 miliarde de euro, dar nu va fi o crestere in volum, ci se va datora majorarii pretului la materiale de constructii", explica Daschievici. Potrivit estimarilor ARACO, piata constructiilor a ajuns anul trecut la circa 6 miliarde de euro.
Potrivit reprezentantilor Patronatului Societatilor din Constructii (PSC), odata cu intrarea in Uniunea Europeana circa 20-50% din firmele care acum activeaza pe piata vor disparea, iar treptat, pe fondul cresterii competitiei, se vor inmulti companiile de constructii specializate. PSC reprezinta interesele a peste 350 de firme de constructii, care detin circa 15.000 de angajati.
"Intr-un scenariu pesimist, vor rezista 20% din firme, iar in varianta optimista, scaderea va fi de 50%. Oricum, foarte multe firme vor disparea. Sunt numarate zilele firmelor mici, care traiesc din mici pacaleli, si cele ale firmelor neserioase", spune Adriana Ifteme, directorul general al PSC.
In Romania sunt inregistrate 24.000 de firme ca avand domeniu de activitate in constructii, peste 20.000 de firme ca microintreprinderi au impreuna circa 35.000 de angajati, ceea ce inseamna in medie sub doi angajati pe intreprindere, potrivit ultimelor date disponibile pe piata.
Romania are acum o retea de aproximativ 200 kilometri de autostrada, fiind inca pe unul dintre ultimele locuri din Europa. Anul trecut nu s-a construit niciun kilometru de autostrada. Majoritatea oamenilor de afaceri cred insa ca in 2010 vor fi aproape 1.000 km de autostrada, iar businessul si economia vor fi "turate" de aceste proiecte de infrastructura.
Potrivit MTCT, pana in 2008 vor fi investite circa 6,5 miliarde de euro in proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere, care cuprind finalizarea a 265 de kilometri de autostrada, in timp ce alti 800 de kilometri de autostrada vor fi in executie.
Anul acesta, vor fi reluate lucrarile la autostrada Transilvania dupa renegocierea contractului cu firma americana Bechtel. Guvernul a suplimentat cu peste 300 mil. euro fondurile alocate proiectului si provenite din vanzarea celei mai mari banci romanesti, Banca Comerciala Romana (BCR).
Statul roman urmeaza sa incaseze aproximativ 2,2 miliarde de euro din tranzactia perfectata cu austriecii de la Erste pentru BCR.
Initial, pe bugetul din 2006 al autostrazii Brasov - Bors erau prevazute fonduri de 100 mil. euro.
Primul tronson pe care se vor efectua lucrari in acest an este portiunea Oradea - Cluj.
Corporatia americana Bechtel a semnat in decembrie 2003 cu autoritatile romane contractul de proiectare, executie si livrare a autostrazii Brasov - Bors, asa-numita autostrada Transilvania.
Potrivit unor estimari, in zilele de varf ale santierului autostrazii Brasov - Bors ar urma sa lucreze peste 300.000 de oameni, ceea ce ar reprezenta aproape toata forta de munca angajata in industria de constructii de acum.
Autostrazile sunt proiecte de infrastructura de mare anvergura, care de regula sunt executate de companii mari straine, avand in vedere ca romanii nu au experienta unor asemenea lucrari.
Pe langa autostrada Bechtel si Bucuresti - Constanta, autoritatile au in vedere demararea proiectelor Bucuresti - Brasov si a autostrazii catre Pitesti - Sibiu - Deva - Timisoara - Arad - Nadlac, proiect finantat din fonduri europene.
Afacerea autostrazilor este estimata la aproximativ 7,5 miliarde de euro in anii urmatori si ar urma sa fie finantata in buna parte de la bugetul de stat.
Marile proiecte de infrastructura ar urma sa acopere prioritar rutele de transport paneuropene IV si IX, care traverseaza Romania de la vest si est catre sud, prin Bucuresti.
Constructia de autostrazi va trage dupa sine constructia de locuinte individuale in zonele traversate, pentru ca accesul pentru cei ce se muta in vecinatatea autostrazii este mult mai usor. Dupa modelul tarilor din Uniunea Europeana, mai multi investitori straini vor intra pe piata romaneasca, odata ce proiectele privind autostrazile vor fi definitivate. Polonia, tara intrata in urma cu doi ani in UE, a fost asaltata de companii de logistica cu doi ani inainte ca autostrazile sa capete contur.
Business de sute de milioane de euro ar urma sa faca pe langa autostrazi retelele de hoteluri, moteluri, restaurante, benzinarii, parcari sau alte servicii.
Adica alte mii de locuri de munca la nivelul intregii piete din servicii indirecte.
Romania detine recordul trist de a fi tara cu cea mai saraca retea de autostrazi, cu numai 100 kilometri, cu toate ca de planuri nu a dus lipsa.
"La un moment dat, in 1994, a existat un program guvernamental de construire in Romania a 3.000 kilometri", spune Daschievici.
Majoritatea oamenilor de afaceri mizeaza pe realizarea proiectului autostrazii Brasov - Bors, in valoare de 2,5 miliarde euro, realizat de firma americana Bechtel.
Lucrarile prioritare care sunt prevazute pentru acest an de catre Guvern sunt finalizarea tronsonului de autostrada Fetesti-Cernavoda - circa 17,5 kilometri de autostrada -, inceperea lucrarilor pe noi tronsoane ale autostrazii Bucuresti-Brasov, reabilitarea centurii de nord a Bucurestiului si a centurii de vest a orasului Ploiesti, precum si la amenajarea unor variante de ocolire a 19 orase, printre care Pitesti, Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova.
Potrivit municipalitatii, Bucurestiul urmeaza sa devina un imens santier, in urma unor proiecte care se vor ridica la circa 1,6 miliarde de euro. Mai multe strazi urmeaza sa fie modernizate si vor fi create mai multe locuri de parcare, potrivit autoritatilor.
Marile orase se vor extinde puternic in urmatorii ani. Un bun motiv pentru expansiunea acestor orase sunt cartierele rezidentiale care se dezvolta la periferia oraselor. Mai mult, constructia de case si de locuinte unifamiliale va creste in perioada urmatoare, apropiind de realitate visul romanului de a se muta de la bloc la casa "pe pamant". Insa, si in 2010, vor fi mai multi romani la bloc decat la casa.
Companiile internationale de constructii au patruns in numar tot mai mare pe masura ce piata locala a devenit tot mai atractiva.
Giganti precum Vinci (Franta), Strabag (Austria), Solel Boneh (Israel), Astaldi (Italia), Colas (parte a grupului francez Bouygues) au intrat in lupta si au castigat proiectele de valori mari din Romania, de la hoteluri, mall-uri, sedii de birouri la tronsoane rutiere.
De cealalta parte, firmele de constructii romanesti si-au putut negocia in proiectele mari de pe piata locala cel mult pozitii de subcontractori, datorita lipsei de experienta.
Constructorilor romani nu le ramane decat sa spere ca prognozele de crestere a salariului orar de la 1 euro acum la 6 euro in 2010 vor ajunge sa devina realitate. In Occident, rata orara este de circa 20 euro.
Potentialul de dezvoltare al celei de-a doua piete ca marime din Europa Centrala si de Est a atras ca un magnet investitorii straini, care s-au repezit sa faca achizitii sau sa investeasca in construirea de capacitati de productie de la zero.
In 2005, s-a continuat trendul din anul precedent in care piata romaneasca de constructii a fost luata cu asalt de investitorii straini. Daca in 2004 piata de materiale de constructii a fost acaparata de investitori austrieci, precum Lasselsberger, Wienerberger sau Tondach, anul trecut au intrat pe piata giganti mondiali, precum producatorul de materiale de constructii francez Saint - Gobain, care a investit 100 de milioane de euro intr-un proiect greenfield (n.r.- constructie de la zero) de productie de sticla float (pentru constructii).
Wienerberger, lider mondial in productia de caramizi, a anuntat investitii de 100 mil. euro pentru Romania, din care 60 mil. euro in urmatorii cinci ani, mizand pe cresterea constructiilor noi in ansamblul pietei.
In ultimii ani, sectorul productiei de materiale de constructii a devenit tinta mai multor investitori straini, care fie au achizitionat facilitati de productie existente, fie au preferat sa dezvolte proiecte greenfield in acest domeniu.
Ratele atractive de profit din industria constructiilor si potentialul mare de crestere al pietei de profil au fost principalii factori pe care au mizat investitorii cand au venit aici.
Afacerile real estate acopera gaurile din infrastructura
Nici autostrazile, nici cartierele de blocuri noi, nimic din toate astea nu s-a vazut in 2005 in cresterea pietei constructiilor cu peste un miliard de euro.
Mall-urile, imobilele de birouri si casele - "umerii" capitalului privat, au tras piata aproape de 6 miliarde de euro, adica 8% din economia Romaniei.
Constructorii asteptau ca 2005 sa fie primul an in care sa se construiasca din plin la autostrada Bechtel, care ar urma sa numere in final 415 kilometri, cel mai mare proiect de infrastructura local de dupa 1989. Dar, in toata tara, care ar fi trebuit sa arata ca un santier imens, pe doua fronturi Brasov - Bors si Bucuresti - Constanta nu s-a construit niciun kilometru de autostrada.
Contractele publice au lipsit aproape de tot de pe piata, iar firmele de constructii s-au orientat catre lucrarile in regim privat si catre inlaturarea efectelor dezastruoase ale inundatiilor din vara anului trecut.
Valurile de investitori din afacerile office & commercial au rasturnat statisticile.
In 2006, dincolo de promisiunile de reluare a lucrarilor la autostrazi, tot fenomenul imobiliar (real estate) este miza de crestere catre 7 miliarde de euro.
"In 2006, centrele comerciale vor inregistra un boom. Exista o cerere foarte mare, deoarece deocamdata in Bucuresti sunt doar trei mall-uri, care au o suprafata totala de circa 200.000 de metri patrati, in comparatie cu Budapesta, care are circa 500.000 de metri patrati de shopping mall-uri, la o populatie de doua ori mai mica", spune Gabriel Grossu, business development assistant la Summa Romania, companie cu capital turcesc. Summa a dezvoltat centrul comercial Plaza Romania, unul dintre cele mai mari din regiune.
In acest sens, pentru urmatorii doi ani s-au anuntat proiecte de 500 de milioane de euro numai in mall-uri pe piata Capitalei, dar nici celelalte orase importante din tara nu vor fi neglijate de investitorii care vor sa dezvolte proiecte comerciale de amploare.
Constructiile noi, precum cladirile de birouri, ansamblurile rezidentiale sau spatiile comerciale, au luat amploare in ultimii ani, ceea ce a incurajat in ultimii doi ani investitorii sa achizitioneze sau sa lanseze capacitati noi de materiale de constructii.
In primele noua luni din 2005, piata a atins 4,8 miliarde de euro, in crestere cu 34% fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit Institutului National de Statistica.
Motorul de crestere al pietei au fost constructiile noi, care au inregistrat un avans de 38% pana la 2,7 miliarde de euro, din care jumatate au fost reprezentate de lucrarile din sectorul industrial (centre logistice, fabrici, depozite).
"Sectorul industrial a inregistrat o crestere puternica, datorita cererii de pe piata. Acest trend va continua si anul acesta, odata cu venirea pe piata a investitorilor straini", spune Liviu Daschievici, expert in domeniu.
Daschievici a facut parte din conducerea Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), unde a ocupat pozitia de director executiv.
Proiectele de anvergura de pe piata marilor orase precum Charles de Gaulle Plaza, America House, Bucharest Business Park din Bucuresti sau Polus Center din Cluj, precum si extinderea lanturilor comerciale Metro, Carrefour, Praktiker, Selgros, Kaufland sau Cora au miscat piata de profil.
Segmentul cladirilor nerezidentiale nou construite, care include hypermarketuri, supermarketuri, mall-uri sau imobile de birouri, a avut o crestere in primele noua luni de 37% in lei, peste celelalte tipuri de constructii noi - cladirile rezidentiale (case, vile, apartamente la bloc) - cu o rata de crestere de numai 17%, sau constructii ingineresti (lucrari cai ferate, drumuri rutiere, aeroporturi), cu 18%, conform datelor furnizate de catre Institutul National de Statistica.
Pe oportunitatile de pe piata imobiliara au mizat in Romania si mari companii de constructii din lume, cum este cazul francezilor de la Vinci. Ei au construit centrul comercial Orhideea, care include un hypermarket Carrefour, aceeasi reteta aplicand-o in prezent in zona Baneasa. De asemenea, Vinci a construit turnul BRD din Piata Victoriei, actualul sediu al BRD - SocGen. Firma franceza de constructii Herve a lucrat pentru Cora Granitul si Carrefour Militari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
