Vizita in Romania a comisarului european pentru agricultura Franz Fischler a pus in lumina faptul ca si in agricultura suntem ramasi in urma fata de cerintele aderarii in UE.
Franz Fischler a pus punctul pe i cand a relevat importanta "restructurarii sectorului agricol astfel incat sa permita dezvoltarea de unitati agricole viabile".
De peste 11 ani tot repetam cu incapatanare ca este o anomalie sa avem cea mai faramitata agricultura din Europa, ca peticele de pamant de 2-3 hectare ce domina suprafata arabila nu permit sa se practice agricultura moderna si abia ajung sa satisfaca nevoile unei familii, intr-un cuvant avem o agricultura de subzistenta neviabila.
Desi in prezent peste 40% din populatie traieste la sate, ea nu produce nici 5% din PIB, ceea ce este aberatia economica a secolului. Cu asemenea structura agricola nu avem sansa de a intra in UE nici macar in 2007.
De aceea, am salutat decizia curajoasa a premierului Nastase, premiera in Romania postdecembrista, de a inceta sa mai iroseasca miliarde de lei pe micii proprietari care fac agricultura de subzistenta, indreptand in schimb subventiile statului spre marile exploatatii agricole: 110 ha in campie, 50 ha in zona de deal si 25 ha in zona montana.
Desigur aceasta decizie majora trebuie urmata de un ansamblu de masuri legislative care sa determine grosul producatorilor agricoli sa-si uneasca fortele in asociatii familiale si comerciale.
Sa mentionam ca Guvernul a si venit in Parlament cu un proiect care prevede ca exploatatiile familiale si comerciale de mari dimensiuni vor beneficia de facilitati financiare si subventii si sa speram ca in curand proiectul va deveni lege.
Franz Fischler a si constatat diplomatic ca "mai avem multe de facut" pentru a ajunge la o agricultura viabila de mare randament. El a semnalat ca s-a mers cu neglijenta pana acolo incat nici macar subventia SAPARD de 15 milioane euro acordata de Uniunea Europeana nu a fost folosita.
De altfel, neglijenta oficiala s-a manifestat si la valorificarea surplusului productiei de cereale de anul acesta, lasata pe seama speculantilor. S-a ajuns astfel ca kilogramul de grau sa se vanda cu 1.000 de lei mai putin fata de anul trecut.
Pretul stabilit oficial in vara la 3.200 de lei plus subventia de 500 de lei a ajuns astfel sa scada la 2.700 de lei kilogramul.
Avem de-a face aici cu o eroare politica fundamentala deoarece, dupa parerea mea, in Romania agricultura, si nu industria, poate deveni locomotiva relansarii economice. Am auzit deseori "salvarea industriei nationale", dar niciodata salvarea agriculturii nationale. Or, aici e cheia problemei.
Daca grosul suprafetei arabile a Romaniei ar fi format din mari exploatatii agricole lucrate cu mijloace moderne - masini agricole, seminte selectionate, irigatii etc. - s-ar putea ridica randamentul de doua sau chiar trei ori la hectar, ca in Ungaria sau Slovacia, ca sa nu pomenim de Franta sau Danemarca, unde e dublu, atunci am dispune de un export de cereale de cel putin 4-5 miliarde dolari anual, ceea ce nu aduce nici o ramura industriala.
Daca adaugam la aceasta o reabilitare a zootehniei, efectiv decimata dupa 1989, Romania ar putea deveni mare exportatoare de carne, pui si oua. Piata exista pentru asa ceva daca ne indreptam atentia spre Rasarit si Orientul Aropiat, pe care l-am parasit cu naiva orientare exlusiva spre Occident.
Nu mai vorbesc de faptul ca atomizarea agriculturii a dus si la distrugerea industriei de tractoare si masini agricole, costul acestora fiind prohibitiv pentru taranul cu 2 ha, care s-a intors la plugul de lemn sau fier tras cu calul sau boul.
O mare productie de cereale si animale in economia de piata ar duce si la scaderea preturilor la alimente - cea mai sigura cale de imbunatatire a nivelului de trai al populatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
