Creşterea economică -Va rămâne în teritoriul pozitiv?
Menţinerea economiei în teritoriul pozitiv în 2012 este una dintre cele mai mari provocări în condiţiile încetinirii aşteptate a principalelor motoare din 2011 - industria şi agricultura, astfel că se impun măsuri de încurajare a creşterii PIB, cum ar fi direcţionarea veniturilor preponderent spre investiţii cu valoare adăugată mare.
Industria a continuat să crească anul trecut favorizată de cererea pentru exporturi, care ar putea încetini puternic în acest an în condiţiile frânării economiilor vestice afectate de criza datoriilor suverane. Şi anul agricol de excepţie a contribuit la creşterea economică a României din 2011, estimată la 1,5-1,7%, după doi ani consecutivi de cădere. Dar agricultura foarte bună din 2011 creează un efect de bază nefavorabil în 2012. Guvernul nu mai mizează acum pe o singură cifră privind creşterea economică, ci pe intervalul preluat de la FMI, de 1,82,3%. Cei mai mulţi analişti ai băncilor au revizuit sau se pregătesc să modifice în jos estimările pentru acest an, spre0,5% -1,5%.
RBS Bank a ajustat deja prognoza de creştere economică pentru 2012 de la 2% la 0,5%, anticipând un efect negativ mai mare din partea agriculturii, încetinirea activăţii de creditare şi o deteriorare a perspectivelor de creştere în zona euro.
"Am revizuit prognoza de creştere pentru anul 2012 la 0,5% înglobând un efect negativ mai mare venit din partea agriculturii (ca urmare a producţiei agricole extraordinare din 2011, precum şi a secetei din a doua parte a anului care a afectat parţial producţia de anul viitor), încetinirea activităţii de creditare la nivelul întregului sectorului bancar (risc de dezintermediere) şi o deteriorare a perspectivelor de creştere în zona euro (risc în creştere de recesiune)", afirmă Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank. "În 2012 cea mai mare provocare pentru România va fi realizarea unei creşteri economice, chiar şi modestă, de aproximativ 1% an/an, datorită iminenţei încetinirii principalelor motoare de creştere din 2011, mai exact a industriei şi agriculturii, în condiţiile penuriei de finanţare, punând presiune pe competitivitatea externă a companiilor româneşti", afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Astfel, prioritatea zero a autorităţilor ar trebui să fie măsurile de încurajare a creşterii economice atât prin reducerea risipei cu factura socială, cât şi a pierderilor companiilor de stat şi direcţionarea veniturilor doar către investiţii cu valoare adăugată ridicată pe termen lung şi folosirea tuturor instrumentelor de politică monetară pentru diminuarea dobânzilor din piaţă şi facilitarea accesului sectorului privat la creditare, spune Hăncilă. O prognoză optimistă are UniCredit Ţiriac Bank, care anticipează o creştere economică de 1,4% în 2012, bazată pe cererea internă în primul semestru - datorită efectului de bază şi efectului întârziat al creşterii creditării în al doilea semestru din 2011 - şi pe influenţa favorabilă a industriei în cea de-a doua jumătate a anului, potrivit lui Dan Bucşa, economistul-şef al băncii.
Curs de schimb -Fără surprize
Cursul de schimb se va menţine relativ stabil şi în acest an, urmând să oscileze în jurul cotaţiei de 4,3 lei/euro, în opinia analiştilor.
Prognoza oficială indică un curs mediu de 4,26 lei/euro. Ipoteza RBS Bank pentru cursul mediu euro/leu în anul 2012 este de circa 4,3, tensiunile pe pieţele financiare fiind aşteptate să persiste în contextul crizei datoriei publice, potrivit Cătălinei Molnar, senior economist al RBS Bank. "Cursul de schimb se va menţine relativ stabil comparativ cu anul 2011 şi chiar este posibilă o uşoară apreciere a leului în primul trimestru al anului, când leul va atinge probabil maximul anului, pe fondul vânzării de euro de către băncile comerciale ca urmare a schimbării metodologiei de provizionare", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Analiştii UniCredit Ţiriac Bank nu anticipează un curs de schimb mult depreciat peste 4,4 lei/euro datorită intervenţiilor BNR, dar nu văd nici surse semnificative de apreciere. Cursul mediu va fi anul viitor în jur de 4,33 lei/euro, iar la sfârşitul anului va fi de 4,3 lei/euro, în viziunea băncii. "Nu vedem surse semnificative de apreciere deoarece intrările de investiţii străine în ţară vor fi slabe. În acelaşi timp, nu anticipăm un curs mult depreciat peste 4,4 lei/euro datorită intervenţiilor BNR", spune Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Leul a reuşit să reziste anul trecut influenţei tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, în unele cazuri cu ajutorul intervenţiilor BNR, după cum spun dealerii bancari. Moneda naţională a încheiat anul 2011 în scădere cu 0,8% în faţa euro comparativ cu 2010. În ultima şedinţă interbancară din anul 2011 moneda naţională s-a depreciat, BNR publicând un curs de referinţă de 4,3197 lei/euro.
Datoria publică şi dobânzile -Urcă
Datoria publică a crescut anul trecut, apropiindu-se de 40% din PIB, iar necesarul mare de finanţare al statului va determina continuarea trendului şi în 2012. Constrângerea cea mai importantă pentru politica fiscală este cea a finanţării. România va fi obligată şi în 2012 să se uite foarte atent la ce cheltuieli face şi pentru ce împrumută banii. Cheltuielile cu dobânzile de plată ale statului, care s-au triplat în ultimii trei ani, vor continua să urce, devenind un factor de risc important pentru controlul situaţiei fiscale. Creşterea acestor cheltuieli este influenţată atât de nivelul randamentelor (dobânzile efectiv plătite), cât şi de baza de calculvolumul datoriei - care tot creşte.
Obligaţiile vor creşte, având în vedere că Finanţele vor avea sume de rambursat la FMI din 2012 şi la Comisia Europeană din 2015, dar şi dobânzi de plătit.
Necesarul de finanţare al României în 2012 este estimat de Comisia Europeană la 70 mld. lei (aproximativ 16 mld. euro), Trezoreria urmând să atragă de pe piaţa externă 2,3 mld. euro.
Necesarul de finanţare include aproximativ 11 mld. lei în contul deficitului bugetar de 1,9% din PIB şi 53 mld. lei pentru refinanţarea datoriei, potrivit Comisiei Europene. Problemele din zona euro afectează şi România sub aspectul costului finanţării.
Exporturile -Singura miză a României
Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, însă din cauza frânării economiilor vestice contribuţia lor în perspectivă devine incertă.
Exporturile României au continuat să crească în 2011, susţinute de cererea externă, dar în a doua jumătate a anului s-a observat o diminuare a ritmului de creştere, în contextul tensiunilor legate de criza datoriilor suverane care afectează ţările din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României. Rămâne de văzut dacă Guvernul se va gândi la noi măsuri de stimulare a exporturilor în 2012. Exportatorii au cerut autorităţilor predictibilitate şi stabilitate a legislaţiei fiscale şi legislaţiei muncii, dar şi asigurarea stabilităţii cursului de schimb. Potenţialul exporturilor este limitat, având în vedere ponderea redusă a acestora în PIB, de circa 30%, precum şi perspectiva încetinirii economiilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României. Exporturile realizate în primele zece luni din 2011 au totalizat 37,6 mld. euro, în creştere cu 23,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar importurile au totalizat 45,3 mld. euro, cu 18,5% peste nivelul din 2010. Principalii zece exportatori au contribuit în primele zece luni din 2011 cu 20,7% la total export. După avansuri de 30-50% în primele cinci luni ale anului 2011, în iunie şi iulie ritmul de creştere a exporturilor s-a temperat la 11-12%, pentru ca în octombrie variaţia anualizată să ajungă la 16%. Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiştii au recomandat extinderea pieţelor de desfacere din afara Uniunii, procesul fiind de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie. Exporturile către ţările din afara UE au început să câştige teren în a doua jumătate a anului 2011, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind în unele luni mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare. Ponderea exporturilor extra-UE a crescut în 2011 spre 30% din total. În România erau înregistrate în primele nouă luni din 2011 peste 17.500 de firme exportatoare, în scădere de la 18.700 de societăţi în anul anterior, conform cifrelor ANEIR.
Decizia Nokia de a pleca din România va afecta negativ exporturile României, în condiţiile în care Nokia era al doilea exportator, după Dacia.
Deficitul bugetar
Deficitul bugetar ar trebui să coboare în acest an la 1,9% din Produsul Intern Brut (estimat la 579,6 mld. lei), ţinta pe standardele cash fiind destul de ambiţioasă şi, probabil, dificil de finanţat la costuri rezonabile. Pe standardele europene (ESA 95), autorităţile urmăresc atingerea unui deficit de sub 3% din PIB. Analiştii sunt destul de sceptici că Guvernul va reuşi să respecte ţinta de deficit bugetar setată pentru 2012. RBS Bank estimează un deficit bugetar de 2,7% din PIB în 2012, peste obiectivul asumat de autorităţi, de 1,9% din PIB. Şi UniCredit Ţiriac Bank estimează un deficit bugetar de 2,5% din PIB. Volksbank se aşteaptă ca guvernul să se încadreze în limita de deficit bugetar impusă de UE, de 3% din PIB după standardele ESA95, şi să ajungă la un deficit de 2,5% din PIB după standardele cash. Evoluţia nefavorabilă a încasărilor din TVA din ultimele luni ale anului trecut aruncă o umbră de îndoială cu privire la modul în care creşterea taxei la 24%, care a salvat deficitul bugetar în 2010 şi 2011, va ajuta bugetul şi în 2012, având în vedere ţinta extrem de ambiţioasă.
Rămâne de văzut dacă guvernul va reuşi să respecte actuala proiecţie bugetară care este bazată pe venituri supraestimate sau va fi nevoit să ajusteze substanţial cheltuielile pentru a se încadra în ţinta de deficit. Datele arată că ţinta de deficit stabilită pentru anul trecut, de 4,4% din PIB (cash), a fost îndeplinită. După primele 11 luni din 2011 execuţia bugetară arăta un deficit bugetar de 16,3 mld. de lei, reprezentând 2,98% din PIB. Ca în fiecare an, nici în decembrie 2011 nu au lipsit presiunile autorităţilor publice locale asupra Ministerului Finanţelor pentru a primi mai mulţi bani pe final de an. Premierul a cerut conducerii Ministerului Finanţelor să nu accepte sub nicio formă depăşirea plafonului de deficit bugetar de 4,4% din PIB, oricât de mari ar fi "nevoile unora sau altora".
Inflaţia -Depinde de cer
Presiunile inflaţioniste vor fi moderate în 2012, în condiţiile în care se va menţine deficitul de cerere agregată, dar dinamica preţurilor administrate rămâne un mare semn de întrebare. În 2011 preţurile au scăzut ca urmare a recoltei bune, dar întrebarea e cum va fi producţia agricolă în 2012.
Guvernul a decis să amâne creşterea preţurilor reglementate la gazele naturale furnizate populaţiei până la finalul primului trimestru al anului 2012. Autorităţile mizează pe o inflaţie medie de 3,4% în 2012, nivel apropiat de inflaţia prognozată pentru sfârşitul anului, de 3,5%. BNR a revizuit în noiembrie prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2011 de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru 2012 a fost redusă de la 3,5% la 3%. Inflaţia medie este estimată de RBS Bank la circa 3%, oscilând între 2% (minim ce poate fi atins în aprilie-mai) şi 4% (septembrie). Pentru sfârşitul anului banca estimează o inflaţie anuală de 3,5%, în linie cu ţinta BNR de 3%+/-1pp.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank România, crede că presiunile inflaţioniste vor fi moderate în 2012, în condiţiile în care încetinirea economică globală nu va pune presiune pe preţurile la materii prime şi deficitul de cerere agregată se va menţine. Ea se aşteaptă ca inflaţia să se situeze în jurul valorii de 3,5%, deci în ţinta asumată de Banca Naţională. În schimb, Dan Bucşa, economistul- şef al UniCredit Ţiriac Bank, estimează un nivel al inflaţiei de 4,5% la sfârşitul lui 2012 din cauza efectului de bază negativ care va afecta, probabil, preţurile alimentelor în S2 2012. Analiştii Raiffeisen Bank cred că inflaţia ar putea coborî temporar sub 2,5% în prima parte a anului 2012, în principal datorită efectului de bază favorabil, iar BNR ar putea reduce dobânda de politica monetară cu 0,5 puncte în primul semestru după o scădere cu 0,25 puncte încă din ianuarie. Inflaţia a stabilit în septembrie şi noiembrie 2011 două noi minime după 1990, de 3,45%, respectiv 3,44%.
Investiţiile străine
Investiţiile străine directe (ISD) s-au prăbuşit în 2011, România nefiind foarte atractivă pentru nerezidenţi în ciuda revenirii economiei în teritoriu pozitiv. Iar semnalele pentru 2012 nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca pieţele internaţionale să continue să fie tensionate, dar şi incertitudinile caracteristice unui an electoral. Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România. Volumul "anemic" al ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Pe parcursul primelor zece luni din 2011, investiţiile străine directe au scăzut cu 43,8% faţă de soldul din octombrie 2010, la 1,3 mld. euro, conform celor mai recente date publicate de Banca Naţională a României. Fluxurile de investiţii au fost chiar mai scăzute decât în 2010, când investiţiile străine directe nete au scăzut cu 36,6% faţă de 2009, la 2,2 mld. euro. Şi în 2011 sectorul financiar a atras majoritatea investiţiilor - care au mers în special în acoperirea pierderilor -, în timp ce sumele rămase pentru investiţii noi în producţie au fost nesemnificative. Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus. În lipsa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică sunt destul de reduse. Analiştii au caracterizat evoluţia investiţiilor străine din 2011 ca fiind "dezamăgitoare" şi "îngrijorătoare", având în vedere că au reuşit să acopere doar 32% din deficitul de cont curent. Pe lângă eşecul atragerii unor noi investitori străini, poate fi amintită şi decizia de plecare a unor nerezidenţi. Plecarea Nokia, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria sunt doar câteva dintre veştile proaste din 2011. Conform informaţiilor dintr-un document al Guvernului destinat investitorilor străini, România are ca obiectiv atragerea de investiţii străine în infrastructură, agricultură, energie sau sănătate.
Deficitul de cont curent
Deficitul de cont curent va continua să rămână şi în acest an sub 5% din PIB, potrivit estimărilor autorităţilor şi analiştilor. Conform prognozei oficiale a autorităţilor, deficitul de cont curent ar putea ajunge la 4,7% din PIB (6,4 mld. de euro). Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, estimează un deficit de cont curent de 4,3% din PIB în 2012. În jur de 4% vede deficitul şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. În viziunea Cătălinei Molnar de la RBS Bank, deficitul de cont curent poate coborî în 2012 chiar la circa 3% din PIB în contextul unui leu mai depreciat pe medie (cu impact favorabil pe exportul net), precum şi a intrărilor de fonduri structurale - cea mai mare parte a acestora reflectându-se în transferurile curente. Cu toată ajustarea puternică a deficitului de cont curent din ultimii ani, nivelul rămâne încă cel mai mare din regiune. Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a scăzut în primele zece luni din 2011 cu 9,5%, la 4,1 mld. euro, în condiţiile unei performanţe bune a exporturilor de bunuri, în timp ce balanţa serviciilor, inclusiv turismul, şi-a adâncit soldul negativ. Este îngrijorător faptul că investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în 2011, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.
Deficitul de cont curent a fost în 2007 şi 2008 una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României, ajungând şi la 13-14% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
