Perspective relativ incerte pentru economia romaneasca, cel putin in prima jumatate a lui 2004. Sigur este ca urmeaza un an electoral. Ceea ce inseamna ca tentatia guvernului de a lasa frau liber consumului va fi mare. Deocamdata, economia nu face fata cererii de consum in crestere, care se orienteaza spre importuri, asa incat, miza anului 2004 si, probabil si a lui 2005, va fi stimularea unei productii interne modernizate prin investitiile din ultimii ani. Expansiunea consumului va depinde intr-o anumita masura de posibilele restrictionari ale creditului bancar cu aceasta destinatie.
Derapajul extern puternic inregistrat in ultimul trimestru al acestui an a dat peste cap mare parte din prognoze, atat guvernamentale, cat si ale analistilor straini.
Si astfel, Romania risca sa intre din nou in ceata incertitudinii, de care a tot incercat sa se indeparteze in ultimii ani.
Socul deteriorarii deficitului de cont curent, dincolo de cele pesimiste asteptari, nu a ajuns inca pe pietele externe, asa incat efectele sunt dificil de anticipat. Aparitia unor semne de intrebare este insa certa, avand in vedere ca derapajul are loc in conditiile unei performante slabe in atragerea de investitii straine directe si a incapacitatii autoritatilor de a reduce arieratele.
Iar ingrijorarea pietelor externe se va vedea cel mai direct in cresterea costurilor finantarii, in conditiile in care Romania intentioneaza sa imprumute de pe pietele externe un miliard de euro prin euroobligatiuni. Pe langa acesti bani, Romania se va putea baza anul viitor pe aproximativ inca un miliard, respectiv circa 250 milioane de dolari care urmeaza sa intre in ianuarie 2004 din vanzarea pachetului de 25% din actiunile BCR, plus circa 750 milioane de dolari din privatizarea Petrom.
Asa incat marea variabila a evolutiei economice in 2004 ramane capacitatea guvernului si a bancii centrale de a arata ca pot controla derapajul.
Cum multe din prognozele pe 2003 sunt pe cale de a fi infirmate din cauza evolutiilor economice neasteptate din ultima parte a anului, majoritatea analistilor s-au apucat sa-si refaca socotelile, luand in calcul mai multe scenarii posibile.
Teoretic, Romania este creditata de institutiile financiare internationale cu o prognoza de crestere economica de 5% in 2004. Aceasta insa in ipoteza ca nu vor exista factori perturbatori foarte puternici, cum a fost productia agricola foarte slaba din 2003.
Perspectiva cu cel mai mare grad de siguranta este pierderea exporturilor ca motor principal de crestere economica, locul acestora fiind luat de cererea interna.
Astfel, de la o crestere estimata la 25,2% pentru 2003, exporturile urmeaza sa-si piarda suflul in 2004, cand cele mai optimiste asteptari indica o crestere de 5-6%. Si aceasta din mai multe cauze, pornind de la cresterea de patru ori a impozitului pe profitul firmelor exportatoare in decurs de doi ani, la care se adauga capacitatea slaba a economiei de a produce marfuri competitive cu valoare adaugata ridicata, diminuarea deprecierii leului, concentrarea mare a exporturilor spre o piata a Uniunii Europene aflata intr-o conjunctura nefavorabila.
Marele pariu al anului 2004 este reducerea inflatiei la o singura cifra, obiectiv asumat, la nivel declarativ, atat de banca centrala cat si de guvern ca prioritate absoluta. Pentru a fi cat de cat credibila, mentinerea tintei de reducere a inflatiei sub 10% inseamna ca dobanzile va trebui sa scada, cel tarziu incepand din primavara.
Banca centrala se asteapta ca presiunile inflationiste aparute la inceputul toamnei sa se stinga prin februarie 2004, astfel incat sa poata fi reluata curba descendenta a dobanzilor, dupa "cocoasa" desenata incepand din august-septembrie si care, potrivit BNR, si-a atins deja varful.
Multi analisti vad o contradictie intre tinta de inflatie si ambitia de a atinge o crestere economica de 5%. Contradictia poate deveni si mai accentuata in conditiile in care deteriorarea puternica a contului curent ar putea cere, la un moment dat, o depreciere mai mare a leului, insa BNR respinge o asemenea varianta de corectie. Banca centrala a indicat deja o tinta de depreciere a leului de numai 5-6% in 2004 fata de un cos valutar in care ponderea euro urmeaza sa urce la 75%.
Salvarea sta tot in atragerea de investitii straine, care insa pana acum au continuat sa se situeze sub asteptari, fiind putin probabil sa inregistreze un salt tocmai intr-un an electoral, apasat de incertitudini legate de situatia macroeconomica si de un istoric recent nefericit al cedarilor populiste in fata programului de reforme. Fara intrari de capital, presiunea asupra leului va creste, riscand sa erodeze rapid rezerva valutara a bancii centrale.
Si astfel ar ramane solutia restrangerii consumului, incepand cu cel guvernamental. O asemenea varianta se loveste insa de constrangerile electorale, pe care este putin probabil ca partidul de guvernamant le va neglija.
Ramane de vazut daca autoritatile vor nimeri combinatia potrivita de parghii, pentru ca 2004 sa nu fie un an pierdut.
" Tentantia de a aborda cu generozitate anul 2004 ne poate indeparta periculos de mult de tinta aderarii la UE. Intram in 2004 cu o povara mare, din cauza dezechlibrului extern, si nu vad o solutie rapida. Tinta de crestere economica poate fi puternic afectata, insa ar fi preferabil un compromis la acest capitol, decat sa ajungem la o rasturnare a tendintei de stabilizare macroeconomica, care ar crea incertitudine in randul intreprinzatorilor. In prezent, exista un interes mare din partea oamenilor de afaceri straini si, daca guvernul are taria sa se tina de ceea ce spune ca va face, s-ar putea ca unele proiecte sa se materializeze, desi multa lume e constienta de riscurile pe care le presupune un an electoral. Toata lumea ne atrage atentia sa nu ratam anul 2004." Aurelian Dochia, analist financiar
"Cresterea economica e de asteptat sa ramana apropiata de 4,5%, investitiile finnd una din componentele cele mai dinamice. In acelasi timp, componenta de consum privat si guvernamental va ramane importanta, avand in vedere organizarea de alegeri la toate nivelurile. Inflatia va continua sa scada, fiind probabila o cifra de sfarsit de an in intervalul 10,5-11,5%. Valoarea investitiilor straine directe va fi, probabil, usor peste 2 mld.$, semnificativ mai mari ca anul acesta, dar aproximativ jumatate din suma va proveni din vanzarea PETROM. Principalele riscuri vor fi cele asociate expansiunii explozive a deficitului de cont curent. O tinere a acestuia sub control va presupune ca actiunile BNR sa fie spijinite de politica fiscala si salariala prudenta a guvernului, precum si de reforme sustinute in sectorul de stat. Avand in vedere costurile electorale pe care astfel de masuri le-ar putea aduce, exista riscul ca o parte din ele sa fie amanate atat timp cat nu vor aparea tensiuni majore pe piata valutara. Trezirea la realitate in 2005 ar putea fi insa deosebit de dureroasa." Radu Craciun, senior analist ABN Amro Bank Romania
"Guvernul este foarte sensibil intr-un an electoral, dar sa speram ca este si destul de constient ca nu este vorba de un exercitiu pe termen scurt, ci de unul care dureaza trei ani. Nu trebuie risipite rezultatele deja obtinute, facand cheltuieli mari doar pentru ca suntem intr-un an electoral. In citeva domenii, cum ar fi restructurarea intreprinderilor si guvernanta corporativa, infrastructura si utilitatile publice reformele nu au avansat foarte mult in 2003, iar climatul de investitii ramane nefavorabil. Romania face o treaba buna, dar altii se misca mai repede." Olivier Descamps, business group director al BERD pentru Europa de Sud-Est.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
