Oficialii Uniunii Europene lucrează la un plan prin care ar putea furniza autobuze electrice ţărilor din America Latină în schimbul unor livrări de litiu, în condiţiile în care aceştia încearcă să diminueze dependenţa de China pentru această materie primă vitală, scrie Bloomberg.
Comisia Europeană poartă discuţii cu constructorii auto şi guvernele pentru crearea unui consorţiu privat care poate furniza autobuze electrice Americii Latine, acest lucru urmând să faciliteze în schimb accesul firmelor din UE la depozite de litiu din aceste ţări.
Iniţiativa se înscrie într-un efort mai amplu al economiilor occidentale de a-şi proteja industriile de bază şi a contracara China, care deţine o poziţie dominantă asupra lanţului de aprovizionare pentru energia verde.
Blocul intenţionează să investească aproximativ 10 miliarde de euro în proiecte din regiune, contribuţii suplimentare urmând să vină din partea statelor membre şi sectorului privat. Xiana Mendez, ministrul spaniol al comerţului, a arătat că UE intenţionează să lanseze activităţi de producţie în aceste ţări bogate în resurse, nu doar să extragă minerale de acolo. „Dificultatea ar fi ca firmele UE să coopereze“.
De asemenea, UE a adresat companiilor producătoare de aluminiu şi zinc un apel urgent pentru analizarea posibilităţii producerii de metale cheie pentru semiconductori după ce China şi-a anunţat intenţia de a-şi reduce exporturile de galiu şi germaniu, notează Financial Times.
UE a contactat Mytilineos Energy & Metals, un producător grec de aluminiu, pentru a-i cere să analizeze o potenţială producţie de galiu ca produs secundar la rafinăria din Creta.
Totuşi, din cauza situaţiei precare din sectorul european al metalelor, companiilor din sectorul respectiv le-ar fi dificil să investească zeci de milioane de euro pentru a produce galiu în lipsa susţinerii de stat.
Cele două metale se numără printre cele listate ca fiind strategice în cadrul unor reglementări aflate în discuţie.
Comisia Europeană a anunţat că lucrează la o „analiză detaliată“ a controalelor chineze la export, încercând de asemenea să determine dacă acestea sunt compatibile cu reglementările OMC.
Germania şi-a avertizat la rândul său companiile să-şi reducă dependenţa de Beijing odată cu adoptarea primei sale strategii privitoare la China, subliniind că guvernul nu va suporta costurile dacă acestea vor cădea victimă riscurilor geopolitice.
Strategia a fost îndelung amânată de dezacordul dintre ministerul de externe condus de Annalena Baerbock, un politician Verde care susţine o poziţie mai dură faţă de China, şi cancelaria condusă de Olaf Scholz, un democrat social care a promovat o abordare mai prudentă.
Documentul de 64 de pagini respinge ideea de „decuplare“ de China şi subliniază nevoia ca Germania să-şi reducă riscurile, însemnând o diversificare a lanţurilor de aprovizionare şi pieţelor de export dincolo de China.
Baerbock a arătat că deşi China rămâne un partener pentru Germania, rolul său de „rival sistemic“ începe să „domine“, aceasta devenind „mai represivă pe plan intern şi mai agresivă extern“. Aceasta a adăugat: „Germania s-a schimbat, astfel că trebuie să ne schimbăm şi politica privitoare la China“.