Tribunalul Bucureşti (TB) notează, în motivarea arestării preventive a nouă persoane din dosarul reţetelor false, că modalitatea de comitere a infracţiunilor dovedeşte periculozitatea socială a acestora, cu efecte secundare în rândul pacienţilor care au nevoie stringentă de medicamente.
"Activitatea de inducere în eroare a CASMB (Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti - n.r.) în procesul de decontare a reţetelor fictive, dincolo de prejudiciul material, produce şi alte efecte secundare constând în lipsirea de tratament medicamentos efectiv şi adecvat a pacienţilor care au nevoie stringentă de medicamente şi care, datorită costului ridicat, nu şi le mai pot procura în lipsa compensărilor suportate de stat", se arată în motivarea deciziei TB din 10 octombrie.
Instanţa subliniază, în acelaşi document, pericolul public reprezentat de infracţiunile de care sunt acuzaţi cei din dosarul reţetelor false. "Produsul infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în dauna CASMB este totdeauna unul extrem de periculos pentru societate, chiar dacă efectele sale nu sunt totdeauna vizibile în planul public, în special atunci când activităţile infracţionale sunt ascunse sub aparenţa unor acte licite. De aceea, modalitatea de comitere a acestora de către inculpaţi, arsenalul de mijloace implicate pentru disimularea activităţii, profitându-se de vulnerabilităţile sistemului de sănătate, dovedeşte periculozitatea socială a acestora", se arată în motivare.
TB a precizat, de asemenea, că măsura arestării preventive este singura care poate să asigure buna desfăşurare a urmăririi penale.
Procurorii au motivat propunerea de arestare preventivă descriind, printre altele, cum acţionau acuzaţii. Un dintre modalităţile de operare era aceea că farmacistul (de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament. Ulterior, reţetele erau înainte, spre decontare, CASMB.
Într-una dintre interceptările din acest dosar, Anca Solomon (farmacist diriginte la unitatea Dona 143 din zona Delfinului) a purtat, la 21 martie, o discuţie telefonică în care se menţionează că anchetatorii au întrebat despre bani daţi unor medici, dar şi că numele unor persoane din agenda de evidenţă trebuie şterse.
"Anca Solomon: Au găsit nişte rapoarte... ştii tu de care.
Adriana Craina: Da.
A. S.: Şi m-au întrebat dacă dăm bani la medic... am zis nu. În diferenţă pe stocuri, am caietul de datorii plin.
A.C.: Către angajaţii farmaciei, da.
A.S.: Da, da!
A.S.: Aşa, sunt reţete de la pacienţi cu bani înăuntru plus datoriile care le onorăm când vine comanda.
A.C.: Da.
A.S.: Sunt produse făcute roş cu bani în avans luate pe plicuri scris ce conţin.
A.C.: Da.
A.S.: Şi ţi-am zis agenda aia care... am scris şi... numele unor persoane.
A.C.: Ai reuşit să ştergi... nu... că vreau să vin şi eu încolo... da vreau să ştiu că...
A.S.: Nu... nu..."
Într-o altă conversaţie, interceptată la 9 mai, Wichy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte Dona Apusului) vorbea despre faptul că a ajuns să fie trasă la răspundere din pricina lăcomiei altora, atrăgând atenţia interlocutoarei cu privire la pericolul situaţiei în care toţi "se apucă să povestească".
"Wichy: Eu nu am ştiut ce se întâmplă acolo, frate ok acuză-mă de neglijenţă dar nici măcar asta că tu nu că ştiam ce se întâmplă acolo şi ştiai şi tu în primul rând, şi la ordinele tale se întâmpla ce se întâmpla acolo pentru că eu la mine de curând s-a băgat cu... cu procent... cu... din bonus din (neinteligibil) farmaciilor, tu erai cea care numai din vânzări trăieşti, ştii dar nu poţi să-i zici chestiile astea, deci că ştiai tu, tu i-ai zis eu tot timpul am zis că aş vrea să renunţăm că aş vrea să renunţăm dar «ce ai înnebunit? Ce ai? Dacă mai găsim unul ca acesta» ştii, şi acum sunt eu cea trasă la răspundere pentru că voi sunteţi hapsâni şi că nu aţi ştiut unde să vă opriţi?
Simona: Auzi da cu tipa din Ghencea ce s-a întâmplat cu ea?
Wichy: Băi cu tipa din Ghencea vor să o pună să plătească am înţeles, ea habar nu are chestia asta, dar i-am zis «voi vă daţi seama dacă se apucă să povestească toţi de-a fir a păr voi vă daţi seama în ce căcat vă băgaţi?»"
Aceeaşi Prioteasa-Constantinescu vorbea, în 21 martie, despre controale ale anchetatorilor şi despre cum încerca să şteargă urmele activităţii, după cum reiese dintr-o altă interceptare.
"Prioteasa-Constantinescu: Ă... A zis că nu ştie, că sunt nişte probleme, dacă din punctul lui de vedere totul pare ok. Că pe economic, mă rog, dosarele, actele, stocurile, par în regulă, dar sunt d-astea cu datorii oprite, le-au găsit reţete prin buzunar, pe care le-au fotografiat, le-au găsit un plic cu... pe care scria numele medicilor, pe care l-a fotografiat...
Adriana: Da' scria «Doctor Drăghici»?
P.C.: Nu, nu! Nu, nu, nu!
Adriana: Sau «Drăghici»?
P.C.: «Drăghici»! Scrisul meu!
Adriana: «Drăghici»!
P.C.: Şi era scris de mine! Că le scrisesem eu. Da' i-am zis: «Măi fată, ia ăstea acasă, rupeţi astea!». Norocul meu, Adriana, dacă Dumnezeu mi-a dat mintea să scot agenda din geantă azi şi am rupt tot ce aveam în agendă şi i-am zis soţului meu să ducă gunoiul..."
În dosarul eliberării de reţete false, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis, marţi, ordonanţe de reţinere pentru 13 inculpaţi, ulterior cerând instanţei arestarea a 12 dintre aceştia.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reţinute sunt mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme.
Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri, arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reţinute, în cazul altor trei fiind dispusă interdicţie de a părăsi localitatea.
Persoanele arestate sunt Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Maria Mirabela Sescu, Anca Mihaela Solomon şi Claudia Elena Şerban, în timp ce Sorin Gelu Pătraşcu, Mirela Gabriela Mihai şi Laurenţiu-Aurelian Sescu au primit interdicţie de a părăsi Capitala timp de 30 de zile.
Parchetul Capitalei a informat, vineri, că în dosarul reţetelor false sunt cercetaţi şi alţi 12 medici şi farmacişti, acuzaţi de înşelăciune, fals intelectual, luare şi dare de mită.
Astfel, în continuarea acţiunii organizate în 9 octombrie, în urma căreia s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, vineri au fost citate să se prezinte la Poliţia Capitalei alte 15 persoane, medici şi farmacişti, a precizat Parchetului Tribunalului Bucureşti.
Potrivit procurorilor, medici şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.
Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.
La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.
"Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.
Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
Peste 4.000 de reţete false au fost eliberate de medicii acuzaţi de corupţie şi înşelăciune pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre "beneficiarii" tratamentelor administrate de aceştia fiind persoane decedate. Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării reţetelor false au descoperit că medicii cercetaţi în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de reţete, au declarat oficiali din Parchetul Capitalei.
În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise reţete, au precizat procurorii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
