Când am venit în Banca Naţională a României, în iulie 1992, de la Comisia Naţională de Statistică - cum se numea pe atunci Institutul Naţional de Statistică de astăzi - am crezut că va fi doar pentru câţiva ani, poate cinci sau şase, după care voi face altceva. Iată că am rămas, şi asta pentru că tocmai rămânând am avut şansa să fac mereu altceva, să particip, împreună cu colegii mei, de-a lungul anilor, la construcţia unui proces şi a unei echipe. O construcţie care continuă si azi, iar asta e bine.
De atunci, timp de 29 de ani, au avut loc schimbări radicale în ceea ce priveşte concepţia privind rolul băncii centrale ca producător de statistici oficiale şi, din această perspectivă, criteriile referitoare la cadrul juridico-administrativ optim pentru această activitate şi la selecţionarea specialiştilor. Înnoirile s-au produs continuu, an de an, pe baza acumulărilor de cunoştinţe despre organizarea acestui tip de activitate în marile bănci centrale din Europa, dar şi a experienţei profesionale dobândite de noi. Astăzi, în Banca Naţională a României îşi desfăşoară activitatea o Direcţie de Statistică foarte bine pregătită, demnă de locul său în cadrul Sistemului Băncilor Centrale din Uniunea Europeană.
Cum a devenit BNR şi producător de statistici oficiale
Încă de la prima lege statutară a băncii noastre centrale, Legea nr. 34 din 29 martie 1991, au fost puse bazele activităţii statistice în banca centrală. Legea dispunea expres că Banca Naţională a României este în drept să ceară tuturor instituţiilor de credit şi financiare să-i furnizeze documentele şi informaţiile necesare pentru exercitarea funcţiilor sale. Mai mult, legea arăta şi cum să fie valorificate aceste informaţii, prin elaborarea de studii şi analize privind moneda, creditul şi operaţiunile sistemului bancar, atât pentru uzul şi necesităţile proprii instituţiei, cât şi în folosul autorităţii publice. De asemenea, BNR a primit responsabilităţi privind elaborarea balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe.
Legile privind statutul BNR, care i-au urmat celei din 1991, ultima fiind Legea nr. 312/2004, au întărit rolul băncii centrale ca producător de statistici oficiale, au precizat atribuţiile, drepturile de a culege şi prelucra date şi informaţii statistice, dar şi obligaţiile faţă de furnizorii acestor date şi informaţii. Pentru că activitatea de colectare, prelucrare şi comunicare de statistici oficiale este şi la noi, ca pretutindeni în lume, supusă unor reguli şi principii care o guvernează. Voi nominaliza atât principiile fundamentale privind statisticile oficiale elaborate de ONU, codul de bune practici al statisticilor europene pentru autorităţile naţionale şi comunitare de statistică, angajamentul public al SEBC privind statisticile europene, cât şi principiile fundamentale ale statisticii oficiale din Legea nr. 226/2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România. Între aceste principii se înscriu independenţa profesională a statisticienilor, adecvarea resurselor, asigurarea calităţii statisticilor, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor colectate, imparţialitatea şi obiectivitatea, folosirea de metodologii solide, eficienţa utilizării resurselor, relevanţa, promptitudinea, punctualitatea, coerenţa, accesibilitatea, claritatea şi comparabilitatea statisticilor.
Statistica: marea sursă de informaţii pentru decizii de cea mai bună calitate
De ce băncile centrale au şi dezvoltă în continuare funcţia statistică? Pentru că o mare parte a activităţii lor - fie că este legată de funcţia centrală de politică monetară, fie de stabilitatea financiară, de supravegherea bancară, de asigurarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi - depinde de statistici de bună calitate. O necesitate pentru luarea de decizii în cunoştinţă de cauză.
Analiza evoluţiilor economice, monetare şi financiare pregătită pentru fiecare şedinţă de politică monetară a CA al BNR, pusă la dispoziţia publicului prin intermediul minutelor acestor şedinţe publicate pe pagina de internet a BNR, este doar un exemplu de ce statisticile contează pentru banca centrală. Şi nu numai. Pentru că ele servesc drept element cheie în luarea deciziilor de politică monetară, care la rândul lor influenţează ratele dobânzilor pe care economia, inclusiv populaţia, le plăteşte.
Rezultă că principalul utilizator al statisticilor băncii centrale este chiar banca centrală. Şi este normal să fie aşa. Direcţia politică monetară, Direcţia modelare şi prognoze macroeconomice, Direcţia studii economice, Direcţia stabilitate financiară sunt doar câteva din structurile instituţiei care folosesc datele noastre în activitatea lor de zi cu zi şi care, prin cerinţele lor, în timp, ne-au ajutat să dezvoltăm statistici noi şi să le îmbunătăţim pe cele existente. Pentru că nu producem cifre doar ca să stea într-o bază de date, nefolosite, sau ca să le raportăm organismelor internaţionale, ci pentru că ele sunt cu adevărat utile şi necesare. Nu doar băncii centrale, ci şi altor autorităţi publice, presei, mediului academic şi publicului larg.
Rolul BNR de producător de statistici oficiale este recunoscut şi prin Legea nr. 226/2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România. Legea defineşte termenul de statistici oficiale, în care le include şi pe cele realizate de noi, pentru domeniile în care avem atribuţii potrivit statutului BNR. Iar banca centrală este nominalizată între producătorii de statistici oficiale.
Banca Naţională a României îşi stabileşte, în mod independent, dar cu respectarea principiilor statisticii oficiale despre care am vorbit, metodologiile statistice proprii. Totodată, BNR poate elabora strategii de dezvoltare a statisticilor oficiale în domeniile aflate în responsabilitatea sa.
Banca Naţională a României are un reprezentant în Consiliul Statistic Naţional, iar din anul 2016 am primit din partea guvernatorului BNR mandatul de a fi eu acel reprezentant. Alegerea mea ca vicepreşedinte al acestui organism a fost o recunoaştere a importanţei activităţii statistice a băncii centrale, fără îndoială, dar pentru mine a avut şi o valoare simbolică, de continuitate, având în vedere că de când am plecat din Comisia Naţională de Statistică şi până acum nu numai că am păstrat legăturile cu această instituţie, indiferent de numele purtate de-a lungul timpului, dar chiar le-am întărit.
Vremuri, oameni, întâmplări
Activitatea mea în BNR a început la Serviciul statistică monetară, din cadrul Direcţiei de politică şi statistică monetară, condusă atunci de Eugen Rădulescu şi Ion Drăgulin. Despre celebrul laptop dăruit BNR de un consultant străin prin 1991 s-a mai povestit. Primele situaţii monetare (monetary survey) şi primele agregate monetare s-au calculat cu ajutorul acelui echipament informatic. Când am venit eu, deja exista un calculator pe care era instalat programul de calcul tabelar Lotus 1-2-3. La timp, pentru că laptopul a rezistat până când, cu multe emoţii, colegii mei au reuşit să transfere datele pe noul calculator, după care a cedat...
Tot în acei ani, şi în aceleaşi condiţii, a început colectarea de la bănci a datelor pentru elaborarea statisticii ratelor dobânzilor practicate de instituţiile de credit în relaţia cu clienţii lor. Iar în cadrul Direcţiei de relaţii internaţionale, condusă de regretatul Theodor Buftea, se elaborau balanţa de plăţi externe şi balanţa creanţelor şi angajamentelor externe (aceasta din urmă, un precursor al poziţiei investiţionale internaţionale) şi se revizuiau datele din perioada 1985-1989, astfel încât în 1993 BNR a publicat primul raport privind balanţa de plăţi.
Reprezentanţii băncilor, singurii noştri raportori la vremea aceea, veneau la registratura BNR cu raportările pe suport de hârtie, iar datele erau introduse manual în calculatoare. Când am trecut la primirea raportărilor pe dischete a fost deja un mare progres, şi era dificil să ne imaginăm că în doar câţiva ani vom avea sisteme informatice de raportare, baze de date multidimensionale în care vom păstra zeci, poate sute de mii de serii de date, aplicaţii în care vom verifica şi calcula toţi indicatorii... Acestea au fost primele statistici ale Băncii Naţionale a României.
În anul 1993 au fost făcuţi primii paşi înspre elaborarea unei alte statistici importante – statistica conturilor naţionale financiare, care avea să fie o constantă a carierei mele în Banca Naţională a României. Chiar dacă, pentru câţiva ani, am părăsit activitatea de elaborare de statistici, rămânând în poziţia de utilizator, în cadrul Direcţiei studii şi publicaţii (aflată sub coordonarea Suricăi Rosentuler, care din păcate ne-a părăsit în urmă cu câţiva ani), am continuat să mă ocup de conturile naţionale financiare. Mi-a plăcut povestea pe care cifrele, aşezate în căsuţele potrivite din matricea lor cu linii şi coloane, o spuneau despre cum şi pe unde circulă banii în economie.
Şi asta, până la urmă, m-a adus înapoi la statistică.
Un moment de cotitură - înfiinţarea Direcţiei de Statistică
Până în anul 1999, activitatea de elaborare de statistici în BNR, cu tot ce presupune acest proces, de la primirea raportărilor la procesarea datelor, transmiterea raportărilor la organismele internaţionale şi diseminarea statisticilor către public, a fost fragmentată. Mai multe departamente din banca centrală aveau responsabilităţi în acest domeniu: Direcţia politică şi statistică monetară, Direcţia balanţe valutare, Direcţia procesare statistică sau Direcţia publicaţii şi documentare.
În acel an, a fost înfiinţată Direcţia Statistică în BNR, cu intenţia de a centraliza, cel puţin parţial, funcţia statistică în banca centrală, după un model folosit deja în multe instituţii similare. Într-o structură cu trei servicii, au fost aduse împreună raportările statistice şi procesarea datelor, elaborarea statisticii bilanţului monetar, a statisticii ratelor dobânzilor, a balanţei de plăţi şi a datoriei externe, publice şi private. A început elaborarea statisticii investiţiilor străine directe în România, iar în anul 2003 a fost publicat primul raport pe această temă.
În anul 2004, Serviciul analize şi informaţii statistice a fost divizat în două, înfiinţându-se astfel Serviciul balanţa de plăţi şi Serviciul statistică monetară şi financiară. Acest din urmă serviciu a preluat statistica bilanţului monetar şi pe cea a ratelor dobânzilor, la care s-a adăugat statistica conturilor naţionale financiare, împreună cu care am venit de la Direcţia studii şi publicaţii.
Dezvoltarea şi darea în funcţiune, în 2006, a primului sistem informatic de raportare la Banca Naţională a României (SIRBNR) a dus la înfiinţarea a încă unui serviciu în Direcţia Statistică, cu responsabilităţi în administrarea acestui sistem. Apoi, prin 2009-2010, a urmat al doilea sistem informatic de raportare (RAPDIR) iar în anul 2016, prin preluarea activităţii Centralei Riscului de Credit şi a Centralei Incidentelor de Plăţi şi înfiinţarea serviciului statistica riscului de credit, s-a ajuns la structura actuală în care ne desfăşurăm activitatea.
De-a lungul anilor, ştafeta a trecut de la Marian Mustăreaţă şi Constantin Chirca, primii directori, la Enache Jiru şi Gabriela Buculei, care coordonează în prezent activitatea Direcţiei statistică, de la Virgil Ştefănescu, Emil Vasile, Anica Lepădatu, Liana Marina şi Silvia Răileanu la Alexandru Popa, Dumitru Pîrvu, Andreea Vârjoghe, Claudia Rădoi şi Adriana Neagoe, foşti şi actuali şefi ai serviciilor din cadrul direcţiei, care au asigurat atât dezvoltarea activităţii statistice în Banca Naţională a României, cât şi continuitatea acesteia, asigurându-se că selectează şi pregătesc cei mai buni specialişti ca să ne devină colegi.
Metodologiile si standardele europene au fost preluate din mers
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, BNR a devenit membru al Sistemului European al Băncilor Centrale. Pentru noi, asta a însemnat adoptarea din mers a noilor metodologii şi standarde (de la Manualul FMI pentru statistica monetară la manualele şi regulamentele emise de BCE, de la Sistemul European de Conturi Naţionale ediţia 1979 la ediţiile 1995 şi 2010, de la Manualul de balanţă de plăţi, ediţia 5 la ediţia 6) pentru statisticile pe care deja le făceam, concomitent cu dezvoltarea a numeroase statistici noi, pe măsură ce acestea erau implementate de toate celelalte bănci centrale. Astfel au apărut statistici privind activele şi pasivele financiare ale instituţiilor financiare nebancare, ale fondurilor de investiţii, societăţilor de asigurare şi fondurilor de pensii, statistica finanţelor guvernamentale, inclusiv statisticile asociate procedurii deficitului excesiv, statistica titlurilor de valoare sau cea a comerţului internaţional cu servicii.
Statistica conturilor naţionale financiare a luat avânt, pe lângă seriile de date anuale dezvoltându-se conturile trimestriale pentru toate sectoarele din economie şi, într-o structură separată şi pe baza unui regulament european separat, conturile financiare trimestriale ale administraţiei publice. La rândul lor, dezvoltarea statisticilor balanţei de plăţi, poziţiei investiţionale internaţionale şi a investiţiilor străine directe a condus la implementarea de noi anchete şi cercetări statistice, realizate în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS) şi care sunt incluse în Programul Statistic Naţional Anual.
De la datele preluate din bilanţuri la anchetele statistice pe teren
Introducerea acestor anchete şi cercetări statistice, începând cu anul 2013, a însemnat o schimbare de paradigmă în modul de elaborare a statisticilor sectorului extern în Banca Naţională a României. Dacă până la acel moment singura sursă de date era constituită din raportările făcute de instituţiile de credit privind operaţiunile de plăţi şi încasări externe ale clienţilor acestora, de atunci încolo, în conformitate cu recomandările europene, au fost implementate mai multe cercetări statistice, însoţite de metodologiile corespunzătoare, prin care datele se colectează direct de la operatorii economici. Astfel, trimestrial, primim prin intermediul sistemului informatic RAPDIR mai multe raportări de la societăţi comerciale, selectate după anumite criterii în eşantioane care cuprind între 6000 şi 8000 de entităţi, aceste informaţii fiind utilizate pentru estimarea unor componente ale balanţei de plăţi: „Servicii“, “Investiţii străine directe“ şi “Alte investiţii“.
În acest efort ni se alătură atât colegii noştri din sucursalele şi agenţiile BNR, cu sprijinul cărora aceste cercetări statistice sunt implementate efectiv “în teren“ şi care participă periodic la sesiuni de instruire în privinţa metodologiilor cercetărilor statistice, cât mai ales societăţile comerciale selectate în eşantioanele respective. Fără disponibilitatea şi eforturile acestora de a completa chestionarele şi de a răspunde întrebărilor noastre atunci când avem nevoie de clarificări nu am putea să ne desfăşurăm activitatea. De aceea, încercăm atât să păstrăm sarcina de raportare a societăţilor comerciale la un nivel rezonabil, folosind cât mai mult sursele de date administrative deja existente, cât şi să profităm de orice ocazie pentru a sensibiliza mediul economic cu privire la importanţa statisticilor la realizarea cărora contribuie şi să le arătăm cum pot fi acestea folosite în propria lor activitate. Pentru că statistica este, în cele din urmă, un bun public.
În timp, statisticile dezvoltate de băncile centrale, inclusiv de banca centrală a României, au ajuns să cuprindă, pe lângă operaţiunile tradiţionale, necesare formulării politicii monetare, cele cu care am început, şi statistici în scopuri de stabilitate financiară, supraveghere prudenţială, sisteme de plăţi.
Participarea noastră ca membri în comitetele şi grupurile de lucru pe diverse domenii statistice (monetar, financiar, sector extern) organizate de instituţiile europene şi internaţionale
a fost, pe de o parte, o mare oportunitate de a învăţa din experienţele altor colegi şi de a le împărtăşi pe ale noastre. Iar pe de altă parte, o sansă de a ne compara performanţele şi calitatea datelor noastre cu cele ale altor bănci centrale, cu tradiţie, uneori şi cu câteva zeci de ani de vechime mai mare decât a noastră în producerea de statistici. Şi am văzut că stăm bine. Mai întâi în grupurile de lucru ale Eurostat, mai apoi în cele ale Sistemului European al Băncilor Centrale, în Comitetul pentru statistici monetare, financiare şi ale balanţei de plăţi, în Comitetul Irving Fisher pentru statisticile băncilor centrale, iar din 2017 (mai întâi în calitate de invitat, apoi cu statut de asociat din anul 2019) în grupurile de lucru Working Party on National Accounts şi Working Party on Financial Statistics din cadrul „Comitetului pentru statistică şi politici statistice“ al OCDE.
Baza noastră de date interactivă este tot mai căutată
Dacă am compara primele rapoarte şi publicaţii statistice, indiferent dacă e vorba de balanţa de plăţi, de investiţiile străine directe sau de conturile naţionale financiare, cu ultimele ediţii ale acestora, vom constata cât de mult s-a dezvoltat activitatea statistică în BNR. Sau dacă analizăm secţiunea Statistică de pe pagina de internet a BNR, unde sunt însirate seturile de date statistice şi baza de date interactivă, vom avea imaginea concretă a realizărilor Direcţiei Statistice din ultimii ani şi a performanţelor curente.
Şi pentru că vorbim despre statistici, iată câteva, pentru care mulţumesc colegilor de la Direcţia comunicare şi relaţii cu publicul, referitoare la numărul mediu de accesări zilnice, într-o lună, a unora dintre seturile de date şi indicatorii statistici produşi de noi şi publicaţi pe pagina Statistică a site-ului BNR, în număr de peste 4000. Baza de date interactivă este interogată de peste 3500 de ori, iar utilizatorii caută Masa monetară M3 şi contrapartida acesteia (655 de accesări), Credite acordate gospodăriilor populaţiei (circa
780 accesări), Depozitele instituţiilor financiare nemonetare (850 accesări), Balanţa de plăţi (840 accesări) sau Datoria externă (aproape 800 accesări). În categoria Seturi de date, peste 400 de utilizatori zilnici caută datele noastre de conturi naţionale financiare. şi asta doar pe pagina în limba română, pentru că sunt şi circa 3000 de accesări zilnice ale paginii în limba engleză.
Nu am enumerat aici decât statisticile produse în Direcţia statistică, pentru că numeroase alte date şi informaţii statistice sunt elaborate şi de alte direcţii, printre care statistici ale pieţelor interbancare monetară şi valutară, statistici privind plăţile sau operaţiunile de piaţă monetară ale BNR, pentru care există un mare interes din partea utilizatorilor. Pe lângă buletine, rapoarte şi comunicate de presă ne facem timp şi pentru scrierea unor caiete de studii, pentru organizarea de cursuri in-house sau de sesiuni ştiinţifice, ne ducem la evenimente precum Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti sau Academica, participăm la întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, unde prezentăm participanţilor ce facem şi mai ales de ce.
Ce mai avem de făcut? Multe. Criză financiară din anii 2008-2009 sau, mai recent, pandemia de COVID-19 au arătat cât este de necesar ca datele statistice să fie colectate cât mai repede după producerea fenomenului pe care îl măsoară şi cu un nivel din ce în ce mai mare de granularitate. Ca urmare, sfera statisticilor băncii centrale se deplasează dincolo de datele agregate - care implică invariabil medii - pentru a acoperi şi date micro (mai detaliate, de exemplu credit cu credit, tranzacţie cu tranzacţie, instituţie cu instituţie). Acestea pot duce la o mai bună înţelegere a modului în care politica monetară este transmisă în diferite ramuri şi domenii ale economiei, poate contribui la îmbunătăţirea proiectării viitoarelor măsuri şi la formularea unui răspuns mai oportun în cazul producerii unor evenimente. Colectarea informaţiilor statistice detaliate nu este însă uşoară, trebuie alese metodologiile potrivite, trebuie avut în vedere să nu împovărăm raportorul cu cerinţe pentru informaţii pe care le putem culege, poate, din surse de date deja existente, constituite la nivelul unor autorităţi publice, trebuie să alegem acele metode de calcul care asigură comparabilitatea între ţări.
Tot înspre elaborarea de statistici mai detaliate merg strategiile pe termen mediu ale SEBC în domeniile conturi naţionale financiare, balanţă de plăţi şi poziţie investiţională internaţională, ale căror cerinţe le introducem treptat şi în statisticile elaborate de BNR. O altă provocare este obţinerea de informaţii de la entităţi care operează în afara sistemului bancar, care pot avea un impact asupra sistemului financiar şi, prin urmare, şi asupra politicii monetare.
Statistica BNR în era digitalizării globale
O preocupare tot mai mare în ultimii ani, pentru lumea statisticienilor, o reprezintă măsurarea impactului globalizării, digitalizării (în special a fintech) şi schimbărilor climatice asupra indicatorilor macroeconomici, în egală măsură cu identificarea unor indicatori mai potriviţi decât Produsul Intern Brut pentru a măsura incluziunea socială şi financiară, bunăstarea, prosperitatea şi dezvoltarea sustenabilă. Multe ţări elaborează şi publică deja statistici experimentale şi rapoarte în aceste domenii, iar emulaţia care apare în timpul discuţiilor din cadrul reuniunilor internaţionale este deosebită şi inspiratoare.
În acest context, se desfăşoară un amplu proces de consultare şi dezbateri metodologice, la nivel internaţional, pentru actualizarea standardelor statistice internaţionale (sistemul de conturi naţionale, Manualul balanţei de plăţi şi poziţiei investiţionale internaţionale). Actualizarea se face în acelaşi timp pentru ambele standarde, întrucât statisticile elaborate pe baza acestora trebuie să fie coerente şi comparabile. Pentru că şi noi folosim aceste metodologii în activitatea noastră, participăm la aceste consultări în cadrul diverselor grupuri de lucru şi de discuţii organizate sub egida Fondului Monetar Internaţional, pentru a evalua din timp modificările pe care trebuie să le aducem definiţiilor utilizate, indicatorilor calculaţi şi aplicaţiilor informatice.
Ca să facem toate acestea, este nevoie ca în continuare să investim, la nivel instituţional, în infrastructura de date, inclusiv în managementul şi guvernanţa acestora, este nevoie să proiectăm sisteme şi procese integrate şi flexibile pentru producerea de statistici. Nu se mai poate face statistică în ziua de azi fără tehnologie informatică avansată, oricât de solidă este metodologia folosită şi oricât de bune sursele din care se culeg date. Statisticianul devine un data scientist.
Acum în Direcţia statistică suntem mulţi economişti şi câţiva ingineri care ne ocupăm de statistică, pe parcursul întregului proces, care începe cu analiza cerinţelor metodologice, analiza aspectelor legale care privesc implementarea reglementărilor europene şi naţionale, continuă cu proiectarea structurii datelor, a modalităţilor celor mai potrivite de culegere a acestora, scrierea specificaţiilor funcţionale necesare dezvoltării aplicaţiilor informatice şi se finalizează cu producerea statisticilor, verificarea calităţii acestora şi diseminarea pe multele canale care ne stau la dispoziţie. Am învăţat toţi macroeconomie mai mult în Banca Naţională a României decât în şcoli, am învăţat rigurozitate, respect pentru cifre şi pentru cuvântul scris. Toate acestea ne-au ajutat să performăm în activitatea statistică, pentru că înţelegem semnificaţia cifrelor pe care le obţinem, corelaţiile dintre ele, putem să apreciem adecvarea lor pentru măsurarea fenomenului economic şi, în acelaşi timp, să înţelegem că cifrele pot doar în parte să reflecte realitatea economică. Dar poate că în viitor va fi necesară o specializare mult mai mare în tehnici statistice moderne de culegere, producere şi analiză a datelor. Va fi nevoie de statisticieni cu înaltă calificare şi va fi nevoie ca aceştia să dispună de cele mai moderne instrumente tehnice.
Nu mai puţin importantă va fi comunicarea către public a datelor şi informaţiilor statistice. Din ce în ce mai mult, comunicarea statisticilor se îndreaptă dinspre a comunica cifre seci înspre a spune povestea pe care acestea o descriu. O asemenea poveste trebuie să spună cititorului ce s-a întâmplat, cine a făcut să se întâmple, unde, cum şi de ce s-a întâmplat. Trebuie să arate semnificaţia, importanţa şi relevanţa, pentru cititor, a informaţiilor celor mai recente pe care le punem la dispoziţia sa, folosind un limbaj clar, concis, uşor de înţeles şi un format atrăgător, prietenos cu cititorul. Este ceea ce am încercat să facem, de exemplu, în ultima ediţie (pentru anul 2019) a publicaţiei noastre de conturi naţionale financiare, iar schimbarea a fost observată, reacţiile primite au fost favorabile şi asta ne încurajează să continuăm.
Saltul impresionant al statisticii oficiale reprezentând producţia Băncii Naţionale, ca bun public, de la primele rezultate obţinute în anii 1990 până la performanţele de azi, exprimă întâi şi întâi climatul general de muncă şi creaţie specific instituţiei noastre. Si exprimă acumulările din trei decenii ale generaţiilor de statisticieni formaţi în Banca Naţională, câteva sute de specialişti. Munca tuturor celor de la care am învăţat, celor împreună cu care am lucrat de-a lungul celor aproape 30 de ani de carieră în Banca Naţională a României. Pe unii i-am amintit aici, dar ei sunt prea mulţi ca această pagină să-i poată cuprinde pe toţi. Iar rezultatele obţinute sunt ale tuturor. În ciuda unei opinii răspândite, cum că statistica ar fi ceva plictisitor, monoton şi de rutină, puţine au fost zilele, prelungite uneori până târziu în noapte, în care, venind la serviciu în aceşti ani, să nu fi avut de făcut ceva nou, ceva diferit, ceva provocator. Ceva ce nu se mai făcuse până atunci. O nouă metodologie, un nou regulament, o nouă aplicaţie de testat, o nouă raportare, o nouă situaţie de analizat şi de rezolvat. În curând vom lansa un proces de recrutare de personal în Direcţia statistică, ne înnoim echipa. O nouă generaţie de statisticieni îsi va începe cariera la Banca Naţională.
Camelia Neagu, CV:
► Lucrez în BNR din iulie 1992. Activitatea mea s-a desfăşurat în două departamente. Primul a fost Direcţia de politică şi statistică monetară, care ulterior şi-a schimbat numele de mai multe ori, acum numindu-se Direcţia Studii economice, al doilea Direcţia Statistică. Statistica a fost o constantă a activităţii mele.
► Am început cu alinierea statisticii monetare la standardele FMI şi, începând din 1993, am pus bazele statisticii conturilor naţionale financiare în România. Din anul 2004, când am trecut în Direcţia Statistică, împreună cu colectivul pe care îl conduc am implementat şi dezvoltat numeroase statistici financiare noi, aliniate cerinţelor SEBC şi Eurostat.
► Am susţinut prezentări despre statisticile băncilor centrale în cadrul Zilelor porţilor deschise pentru studenţii economişti, Academica, în cadrul şcolii de vară a ASE.
► Am fost lector la seminarii in-house şi la seminarul de Statistica finanţelor guvernamentale organizat de BCE la Frankfurt.
► Împreună cu un colectiv de autori, am elaborat Caietul de studii nr. 31/ 2012 Statistici pentru un mediu economic în schimbare.
► Sunt unul dintre co-autorii volumului Un veac de sinceritate, coordonat de Liviu Voinea, apărut în anul 2018 la Editura Publica.
► Reprezint BNR în Consiliul Statistic Naţional şi în diverse grupuri de lucru la nivelul Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene, Sistemului European al Băncilor Centrale şi OECD.
