Dependenţa băncilor de veniturile din dobânzi, care sunt venituri la risc în funcţie de rata dobânzii de creditare, fluctuează forte mult, iar în România este la 70%, faţă de o medie europeană de 65%, a spus Alexandra Velescu, Principal, Kearney, în cadrul Conferinţei ZF Bankers Summit 2023, ziua 2.
“Dependenţa de venituri din dobânzi, care sunt venituri la risc în funcţie de rata dobânzii de creditare fluctuează foarte mult. Dependenţa este destul de ridicată în România, este 70% faţă de 65% media UE. Deci băncile din România sunt dependente de venituri din dobânzi care sunt mai fluctuante decât cele din comisioane. Aici este important ca băncile să găsească acea formulă prin care să ofere clienţilor şi servicii cu valoare adăugată din care să obţină constant venituri din comisioane”, a explicat Alexandra Velescu.
Din perspectiva precauţiei, Alexandra Velescu a mai explicat în cadrul conferinţei, unde a prezentat câteva rezultate a studiului Kearney pe zona de retail banking, faptul că băncile în România sunt puţin mai precaute comparativ cu băncile din Uniunea Europeană.
“Costul provizioanelor în total costuri a crescut, ceea ce înseamnă că băncile din România sunt puţin mai precaute faţă de media europeană unde acest procent a scăzut. Deci se provizioanează puţin mai mult prevăzând cumva şi efectele care se aşteaptă din urma inflaţiei.”
Ce a mai spus Alexandra Velescu, Principal, Kearney:
Cel mai recent studiu al nostru de pe piaţa de retail bancar, pe care îl facem de 15 ani, acoperă 89 de bănci de retail la nivel de 21 de pieţe europene. Cumulativ acestea acoperă 600 mil. clienţi şi 82.000 de sucursale.
Dacă ne uităm la performanţa sectorului bancar la nivel european în anul 2022, acesta a fost un an record pe toate planurile datorită creşterii dobânzilor, a pachetelor de stimul către consumatori şi mediul de afaceri care au impulsionat creditarea. Astfel, vedem venituri pe client la 530 euro la nivel european cu un avans de 3% faţă de acum 5 ani. Coroborând efectul inflaţiei şi creşterii dobânzilor cu măsurile de eficientizare şi venitul de la clienţi per angajat a avansat cu 8%, ca urmare cost income ratio a ajuns sub pragul de 60% ceea ce este destul de bine la nivel european, astfel şi profitul per client a crescut cu 6%.
În România, avem venit per client de 210 euro. În ultimii cinci ani cam 100 de unităţi bancare s-au închis în fiecare an. Deci suntem în 2022 cu 600 unităţi bancare faţă de 2017, considerând cele 5 bănci cele mai mari din România analizate în studiu. Cost income ratio este la 56% sub media europeană, ceea ce este un lucru pozitiv. Se vede clar impactul pe digitalizare şi eficientizare de la nivelul băncilor, mai ales impulsionaţi de pandemie.
Creditarea, pe cifrele la zi, mai 2023 faţă de mai 2022 a avansat daor cu un punct procentual, ceea ce este aproape nimic pentru că principalul motor care a fost segmentul de imobiliar/ipotecar a scăzut dramatic
Clienţii vin din ce în ce mai puţin către bancă. În perioada pandemiei, în care clienţii nu puteau să meargă către bancă şi atunci, în întreg procesul de a regândi şi a remodela unităţile bancare şi bancherii au devenit mai proactivi către clienţi.
Clienţii din România sunt împărţiţi în trei segmente. Este în continuare acel segment de clienţi care sunt interesaţi şi ataşaţi de ideea de a veni la bancă pentru că le dă o senzaţie de încredere să vorbească cu o persoană.
90% dintre clienţii din România merg cel puţin o dată pe an la o bancă. Întrebaţi de ce merg la bancă, merg în general pentru produse mai sophisticate, de exemplu creditul ipotecar este considerat mai sofisticat şi pentru a rezolva probleme. A rezolva probleme se poate întâmpla şi printr-un telefon, însă de multe ori preferă să meargă la bancă. Vedem că tranziţia spre canale digitale să continue în următorii ani, dar nu într-un mod accelerat. Sucursalele bancare vor avea încă un viitor şi în România întrebarea este cum vor arăta şi ce vor oferi.
