Banca centrală a Ungariei continuă să pregătească terenul pentru scăderea dobânzilor principale. Cine din regiune o va urma? Sau ce va prima, presiunile politice, ale pieţelor sau lupta cu inflaţia?

Banca centrală a Ungariei a cobo­rât din nou cele mai ridicate dobânzi din UE şi continuă astfel drumul spre normalizarea politi­cii monetare când economia se chinuie să iasă din recesiune. În acelaşi timp, ministrul de finanţe al ţării a anunţat pentru unguri o surpriză plăcută: inflaţia, cea mai puternică din Uniune, va încetini de la 20% în iunie la 7-8% în decembrie.

În Cehia, cea mai matură economie din re­gi­une, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre reduceri de dobânzi, iar un oficial de top al instituţiei a spus că se aşteaptă ca dezbateri în acest sens să fie lan­sate la toamnă, antici­pând că atunci inflaţia va începe să se reducă ac­cen­tuat. Mesaje de a­cest fel lasă mult loc de interpretare.

Un alt oficial al băn­cii a fost un pic mai direct, spunând că in­sti­tuţia s-ar putea să spul­bere speranţele pieţelor că va da startul chiar din sep­tembrie ciclului de scădere a dobânzilor şi că le va duce sem­nificativ mai jos până la finalul anului. Lucrurile acestea arată cât de dinamică a devenit scena băncilor centrale est-europene, unde limita dintre independenţă şi aservire faţă de politic este subţire, iar presiunile, la care contribuie şi pieţele, cresc pe măsură ce situaţia economică se complică. Dar nici scena băncilor centrale mari nu mai este demult plictisitoare.

Cel de-al doilea bancher ceh a făcut co­men­tariile în condiţiile în care pieţele se aşteptau ca Rezerva Federală americană să majoreze în această săptămână dobân­da de politică monetară la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, pentru a nu lăsa inflaţiei spaţiu de mane­vră, şi să dea indicii dacă se va opri aici sau va continua ciclul de scumpire a creditului. Aceleaşi aştep­tări sunt şi de la BCE.

În Ungaria, vestea dată de ministrul de fi­nanţe privind inflaţia ar fi bună şi pentru banca centrală, care, din cauza dobânzilor mari, ope­rează cu capital negativ, ceva ce colegele ei evită pe cât de mult posibil. Capital negativ în­seamnă pierderi care trebuie acoperite cumva. Banca centrală este astfel la mâna guvernului, cu care nu este prietenă, pentru că de obicei una din sursele principale de finanţare ale pierderilor este bugetul de stat.

Însă deficitul Ungariei este la cote de peri­col, ceea ce înseamnă că guvernul nu mai are bani. În aceste condiţii, guvernul va modifica legea băncii centrale pentru a nu mai fi obligat să acopere pierderile instituţiei cu bani de la bugetul ţării, a declarat ministrul de finanţe Mihaly Varga într-un interviu pentru Reuters. Modificările vor fi discutate cu BCE. „Am convenit cu Banca Naţională a Ungariei să propunem Băncii Centrale Europene o soluţie care să-i permită să-şi corecteze pierderile pe termen mediu, adică în trei-cinci ani. A avea capital negativ nu este periculos pentru opera­ţiunile băncii centrale“, a explicat Varga.

Capitalul este negativ atunci când activele cumpărate pe datorie se depreciază şi ajung la o valoare mai mică decât datoria. Multe dintre băncile centrale ale zonei euro se confruntă cu pierderi uriaşe cauzate de deprecierea obliga­ţiunilor pe care le-au cumpărat prin programe de Quantitative Easing, folosite pentru a asigura lichiditate pe piaţă şi credit în vre­murile de criză economică şi lipsă de inflaţie din anii trecuţi.

Noile dobânzi, uriaşe în comparaţie cu cele de când aceste active au fost achiziţionate, fac ca valoarea obligaţiunilor vechi să fie mai mică în comparaţie cu a celor emise la dobânzile mari din prezent. Dacă băncile centrale sau băncile comerciale vor să le vândă, le vând în pierdere. Chiar şi BCE are această problemă.

În şedinţa de politică monetară de săptă­mâna aceasta, banca centrală maghiară a lăsat dobânda cheie, devenită instrument secun­dar, la 13%, dar a redus cu încă 100 de puncte de bază mai multe dobânzi de ajustare a poli­ticii mo­netare, printre care cea pentru rezerve opţio­nale şi cea pentru depozite rapide overnight, la 15%.

Cel mai probabil banca va continua să facă astfel de paşi şi lunile următoare dacă şi in­flaţia continuă să dea înapoi. Instituţia prog­nozează că inflaţia va fluctua anul acesta între 16,5% şi 18,5% şi că va ajunge la 3,5-5,5% anul viitor. În Cehia, unul din vicepreşedinţii băncii centrale, Jan Frait, a spus că se apropie dezbaterile despre când instituţia va începe să coboare dobânzile, urmând astfel traiectoria anticipată a inflaţiei.

Pieţele se întreabă care va fi următoarea bancă centrală europeană care va păşi pe drumul deschis de Ungaria, iar cea cehă este unul din principalii candidaţi.

Frait a explicat că situaţia economică a făcut să dispară presiunile pentru noi majorări de dobânzi în Cehia şi că dacă marile bănci centrale continuă cu scumpirea creditului, instituţia la conducerea căreia participă va face la fel doar dacă creşterile de dobânzi efectuate de Fed sau BCE vor fi foarte mari. Frait este unul din veteranii băncii centrale.

Cu un mesaj oarecum conflictual cu al său a intervenit Jan Prochazka, care a fost numit în consiliul de politică monetară anul trecut de fostul preşedinte al Cehiei, controversatul şi pro-rusul Milos Zeman. Preşedintele este singurul cu puterea de a alege cine conduce banca centrală, iar Zeman a schimbat în 2022 o parte din conducerea instituţiei numind ca guvernator un personaj care se opunea deschis creşterilor de dobânzi, pe Ales Michl, şi înlocuind trei membrii ai board-ului. Michl pare să încurajeze o atitudine ostilă inflaţiei, dar cu un număr în creştere al locotenenţilor săi care votează pentru menţinerea dobânzii de politică monetară.

La ultima şedinţă, Prochazka a ales să lase referinţa neschimbată, alăturându-se astfel majorităţii după ce în şedinţa anterioară a susţinut fără succes creşterea dobânzilor. Şi Frait a vrut în mai creştere. Banca centrală ţine dobânda de referinţă la 7% din iunie 2022. Dar şi în trecut banca s-a jucat cu mesajele trimise către pieţe, ţinându-i pe speculatori tot timpul în şah pentru a proteja coroana cehă, moneda naţională. Aceasta era considerată până nu demult un activ adăpost în vremuri cu turbulenţe economice, iar investitorii o cumpărau, ceea ce ducea la o apreciere nedorită care făcea exporturile ţării necompetitive. În prezent, coroana tinde să se deprecieze din cauza slăbiciunii economice din ţară. Iar o monedă în depreciere creează inflaţie. După comentariile lui Prochazka, coroana s-a apreciat. Dobânzile mari întăresc monedele, iar scăderile le depreciază. Inflaţia cehă a accelerat în iunie la 9,7% în ritm anualizat. Frait se aşteaptă la un proces de dezinflaţie rapid la începutul anului viitor. Prochazka pare îngrijorat de subaprecierea puterii de revenire a inflaţiei. În joc, cu astfel de prognosticuri, este credibilitatea băncii centrale. În ceea ce priveşte Polonia, unde banca centrală este aliat al guvernului, şeful instituţiei fiind chiar prieten vechi cu liderul partidului aflat la guvernare, analiştii de la ING se aşteaptă ca ciclul de reduceri de dobânzi să înceapă chiar în septembrie, deoarece inflaţia cedează şi economia îşi revine accelerat.