♦ Creditele acordate de băncile româneşti cu capital austriac, BCR şi Raiffeisen, sunt sub depozitele atrase de la clienţi, raportul credite/depozite fiind în jurul a 70% ♦ Băncile din România au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic de dinainte de 2008 au reprezentat principalul motor de creştere al creditării ♦ La nivelul întregului sistemu bancar românesc raportul credite/depozite era în septembrie 2022 de 73,4%, peste nivelul din decembrie 2021, de 68,8%.
Băncile româneşti cu capital austriac, ca şi alte bănci cu capital străin prezente în România, folosesc depozitele atrase de la clienţii retail şi corporate de pe piaţa locală ca să finanţeze economia României prin credite, şi nu aduc bani din Austria sau din alte ţări de provenienţă ale acţionarilor majoritari, pentru creditare. Şi, în plus, băncile nu folosesc toţi banii din depozite pentru creditarea economiei, raportul credite/depozite fiind în jurul a 70%.
BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, controlată de grupul austriac Erste, avea la finalul anului 2021 un sold al creditelor nete acordate clientilor de circa 47,9 mld. lei, în creştere cu 11,3% faţă de 2020. Depozitele atrase de BCR de la clienţi au crescut cu 11,7% până la un sold de 72,5 mld. lei la final de 2021. În aceste condiţii, raportul credite/depozite în cazul BCR era anul trecut de doar 66%.
Doar pe palierul corporate se observă că volumul creditelor acordate de BCR companiilor era de 20,7 mld. lei la final de 2021, iar depozitele corporate treceau de 24 mld. lei, raportul credite/depozite pe segmentul corporate fiind de 86%.
