"Sectorul bancar nu cred că o va duce mai bine decât economia. Creditarea ar putea să crească, pe sold, cu 2- 5%. În cazul finanţării unor proiecte de infrastructură, a unor parteneriate public-private sau a cofinanţării proiectelor europene s-ar putea înregistra o creştere a creditării de peste 2-5%. Vom vedea cerere mai mare de la companii.Băncile sunt convins că vor găsi soluţii să susţină absorbţia de fonduri europene", a declarat Anghel pentru ZF.
Vânzările de credite au revenit pe un trend pozitiv începând din luna aprilie 2011, avansul finanţărilor fiind susţinut de componenta în valută. Volumul total al finanţărilor acordate de bănci clienţilor individuali şi firmelor a depăşit 51 mld. euro (116 mld. lei) la sfârşitul lunii august, creşterea fiind alimentată de creditele în valută.Cea mai mare parte a finanţărilor au mers către firme, creditul de retail fiind susţinut pe linia de plutire doar de promoţii.
Anghel a amintit că la nivel mondial se observă o cerere pentru credite mai mare din partea companiilor decât din partea persoa nelor fizice, ceea ce arată o schimbare a comportamentului de consum în condiţiile diminuării veniturilor disponibile şi creşterii incertitudinii pe fondul accen tuării turbulenţelor internaţionale.
Potrivit celor mai recente date publicate de BNR, creditul în valută acordat populaţiei a urcat la 66,9 mld. euro la sfârşitul lunii august, fiind în creştere cu aproape 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Finanţările în lei acordate populaţiei au scăzut însă cu 4,8% în ultimul an şi au ajuns la 35,6 mld. lei (8,4 mld. euro).Soldul creditelor contractate de companii a urcat cu 6,2%, la 113 mld. lei, peste 60% din finanţările accesate de companii fiind în valută.
Anghel a adus în discuţie necesitatea găsirii unor soluţii pentru stimularea economisirii pe termen lung.
"Ar trebui să gândim programe de stimulare a economisirii.Aici poţi să foloseşti pârghia fiscală. Băncile pentru locuinţe sunt o soluţie. Trebuie să găsim soluţii pentru stimularea economisirii pe termen lung în România ca să putem să ne finanţăm din resurse interne şi să fim mai puţin dependenţi de lichiditatea de la nivel internaţional care sub regulile Basel 3 se va transforma. Va fi din ce în ce mai dificil să găseşti lichidităţi fiindcă vor fi nişte condiţii şi mai restrictive."
În ceea ce priveşte politica monetară, economistul-şef al BCR se aşteaptă la o relaxare de-abia la începutul anului viitor, prima măsură urmând să vizeze doar rezervele minime obligatorii în lei, setate în prezent la 15% din pasivele atrase în moneda naţionale.
"Cred că RMO la lei ar putea să fie un element. Probabil vom vedea o reducere în paşi mici, de 3-5 puncte procentuale."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
