Bancile vor fi obligate sa se adapteze la noile conditii de piata si vor recurge la ajustari de personal, reduceri ale numarului de unitati si chiar la schimbari in ierarhia manageriala, afirma Marinel Burduja, prim-vicepresedinte al Raiffeisen Bank, a treia mare banca de pe piata. "Respingerea restructurarii intr-un asemenea context poate fi un gest sinucigas."
Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International - care administreaza si operatiunile din Romania ale grupului austriac - a declarat saptamana trecuta la Adunarea Generala a Actionarilor ca la filialele din Romania si Croatia urmeaza sa fie derulate programe de reducere a costurilor si realizare de economii. Surse bancare afirma ca Raiffeisen Bank Romania a angajat McKinsey - cea mai mare firma de consultanta in management - pentru realizarea unui asemenea program care ar urma sa conduca la diminuari de costuri cu pana la 20%.
Cat priveste creditarea, Burduja considera ca se acorda o atentie exagerata rolului pe care bancile ar putea sa-l joace in actuala conjuctura economica.
"Nu pot fi bancile locomotiva iesirii din criza pentru ca nu lucreaza cu banii proprii, ci cu resurse atrase local sau din exterior. Ca atare, nu-mi pot asuma decat un risc foarte limitat, dat si de tara in care activez, pentru ca am o mare raspundere fata de banii primiti in gestiune si nu pot sa-mi expun deponentii la situatii imposibile in care sa nu mai pot returna banii."
Bancherul afirma ca acest aspect este pierdut din vedere in dezbaterile marcate de "balcanism" privind "clementa" de care ar trebui sa dea dovada bancile in relatia cu clientii.
"Nu pot face acte de clementa decat fie pe seama profitului care astazi este oricum in scadere, fie din banii deponentilor." Referitor la "pretentiile ca bancile sa-si asume riscuri in contul profiturilor mari din anii trecuti", el spune ca bancile au platit statului impozit pentru acele profituri realizate conform legii.
"Ca taxarea nu a fost suficienta se poate discuta, insa nu se poate insinua ca acele castiguri au fost realizate ilegal", a replicat bancherul.
Responsabil cu divizia corporate a Raiffeisen, Burduja sustine ca bancile nu pot fi indemnate sa finanteze o anumita industrie atat timp cat aceasta nu are o strategie clara in context de criza si nu beneficiaza de un sprijin cert din partea statului sau a altor institutii.
"Cine a lucrat cu o banca stie ca decizia de acordare a creditului nu se ia de catre o persoana sau de un singur nivel ierarhic. De regula, intr-o decizie de creditare pentru o companie sunt cel putin 12 opinii care conteaza, iar in contextul unei piete marcate de tulburari prevaleaza opinia riscului, normele de risc fiind acum mult mai stricte."
El spune ca abordarea se schimba in cazul unui client care lucreaza de peste 5 ani cu o banca si nu a intarziat niciodata cu niciun leu la plata creditelor.
"Fata de un asemenea client am obligatia morala de a gasi solutii acceptabile si pentru el si pentru banca: extinderea termenului de rambursare, acordarea unei perioade fara plata ratelor la principal, restructurarea graficului de rambursare, insa toate acestea costa suplimentar si banca si pe client."
De asemenea, banca se poate implica gratuit in asistarea clientului pentru derularea unui program de restructurare, la care astazi mai toate companiile sunt obligate sa recurga. Burduja spune ca in prezent politica diviziei corporate a Raiffeisen se bazeaza pe o atentie sporita acordata calitatii portofoliului de active si pe sprijinirea clientilor existenti si cu istoric bun.
"Ii asistam pe clientii din portofoliu pentru ca activitatea lor sa se desfasoare cat mai aproape de normal si sa fie finantata ritmic. Nu furam clienti de la alte banci si nu refinantam credite corporate acordate de alti competitori."
El afirma ca Raiffeisen nu are nicio investitie mare "pe rol". Banca finanteaza in continuare mari ferme agricole organizate pe criterii industriale, constructia de nave, distributia de produse petroliere sau mari retaileri.
Burduja remarca un comportament "descalificant" al unor jucatori mari din retail care profita de pozitia lor si intarzie cu plata furnizorilor care nu au alternativa.
Cat priveste blocajul financiar care incepe sa fie semnalat din ce in ce mai des atat de managerii de companii, cat si de bancheri, Burduja, care este in sistemul bancar de peste 20 de ani, lucrand la Bancorex si ABN Amro, spune ca acesta este "la fel de periculos ca metastaza". "Cand se va instaura cu adevarat - ma rog sa nu se intample asa ceva - discutia va fi doar 'cand' intervine sfarsitul, nu 'daca'."
El spune ca in prezent este foarte important ca societatile ramase in picioare sa fie sustinute pentru a merge mai departe, inclusiv cu ajutorul statului.
"Relaxarea controalelor fiscale - nu acceptarea neplatii obligatiilor - poate fi de ajutor, mai ales in cazul companiilor care mai creeaza niste locuri de munca. Inasprirea controlului si intoleranta nu fac decat sa creeze o rezistenta tacuta a agentilor economici, care fie se dau batuti, fie se duc spre economia subterana."
Pe de alta parte, Burduja reia acuzatiile multor reprezentanti ai mediului de afaceri privind intarzierile inregistrate de Finante la derularea de plati sau la rambursarile de TVA. "Ce credibilitate am eu ca stat daca nu-mi onorez obligatiile de plata din contracte, ce imagine dau daca nu pot face compensari de TVA printr-o apasare de tasta la calculator?"
El crede ca "prin politici sectoriale" pot fi gasite solutii de revitalizare a economiei. "Programul Prima casa este o solutie pentru un grup limitat de persoane si nu are un impact social semnificativ. Era mai bine ca banii respectivi sa fie alocati pentru crearea de locuri de munca prin proiecte de investitii mari." El spune ca autoritatilor le lipseste viziunea de la un cap la altul a unei masuri si orientarea strategica pe 10 - 15 ani. "Bancile vor sa stie ce se intampla cu banul investit pentru a-l putea aduce inapoi. Cand totul este volatil, conjunctural si hormonal in decizii si actiuni, matematica bancii nu mai functioneaza."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
