"Intr-o perioada de criza, contaminarea cu efecte financiare negative este de neoprit. Criza este ca gripa: se extinde in toate directiile, il afecteaza si pe bogat, si pe sarac", spune Marinel Burduja intr-un interviu acordat ZF.
El apreciaza ca in contextul accentuarii efectelor negative ale crizei internationale pe piata locala vor rezista doar companiile "conduse responsabil", cele profitabile, cele care vand produse competitive.
"Numarul victimelor crizei poate fi foarte mare, pentru ca nu am invatat cat de important este sa muncim mai mult si sa cheltuim mai putin. Orice exces se plateste: salarii exagerat de mari, angajari fara criterii de performanta."
Responsabil cu divizia corporate a Raiffeisen Bank, Burduja sustine ca nu se poate vorbi despre inghetarea creditului, ci de o adaptare a bancilor la noile conditii de piata.
"Daca Romania ca tara are resurse in euro extrem de limitate, iar cele din afara au devenit extrem de scumpe, este foarte dificil sa mai facem creditare in euro. Creditul in lei poate fi la fel de bun daca il utilizam corect."
El aminteste ca nicio banca locala nu a acuzat probleme grave pana in prezent, insa sustine ca esential este ca mediile politice si economice sa aiba o atitudine corecta fata de banci.
"Pana acum, in loc sa fie aratata sursa problemelor, se arata inspre banci ca si generatoare ale problemelor, ceea ce constituie o mare greseala."
Bancherul sustine ca nivelul dobanzii unui credit sta in prezent doar in mica masura in mana bancilor.
"Dobanda reflecta un cumul de costuri: un cost de refinantare, un cost al lichiditatii, costul riscului, iar la resursele din afara se adauga si costul de risc de tara care a urcat foarte mult mai ales dupa scaderea ratingului (numai prin trecerea in categoria "junk", prima de risc de default a urcat la 675 de puncte de baza peste EURIBOR). In prezent, marja de castig pentru banca a devenit un element rezidual, pentru ca ne dam bine seama ca este mult mai important sa tinem masinaria in functiune decat sa atingem obiectivele de profit", comenteaza Burduja. El considera ca pot fi create proceduri prin care resurse eliberate de BNR din rezerva minima obligatorie sa fie dirijate pentru stimularea investitiilor in productie.
"Rezervele minime constituie o garantie de mare soliditate pentru functionarea sistemului bancar si se afla la indemana BNR."
Burduja spune ca grupurile bancare prezente in Romania sunt si ele afectate de criza si isi rezolva in primul rand propriile probleme si abia apoi, daca mai au posibilitatea, le rezolva si pe cele ale filialelor.
Reactia bancilor locale: "in actuala conjunctura nu putem decat sa trecem la o abordare foarte conservatoare a riscurilor".
"Suntem pregatiti ca unii clienti sa aiba probleme, pentru ca intr-o anumita masura va fi inevitabil. Suntem foarte atenti ca un client bun sa nu devina un client-problema, avand in vedere ca garantiile din trecut se depreciaza, iar structurile de pret nu mai pot fi definite din cauza dificultatilor de finantare de pe pietele externe. Ne confruntam cu o volatilitate foarte mare a pretului resurselor de finantare, pe fondul apetitului foarte mic al bancilor internationale de a mai acorda linii de credit pentru Romania."
In acest context, bancherul spune ca vor fi revizuiri permanente de bugete si la banci, si la clienti, "pentru ca bugetul suporta criza, nu invers".
Burduja considera ca inmultirea numarului de credite nerambursate va fi inevitabila, iar in asemenea conditii Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor ar trebui sa sprijine bancile astfel incat executarea garantiilor sa fie facuta in stricta concordanta cu legea.
"O banca neprotejata in fata debitorilor inseamna un sistem bancar neprotejat, iar tara nu poate functiona in aceste conditii pe timp de criza. Plata ratelor la credite nu este ceva la bunul plac al clientilor. Sunt extrem de condamnabile pozitiile publice subversive care indeamna la neplata din cauza cresterii dobanzilor." In plus, Burduja se declara ingrijorat de faptul ca si entitati ale statului au inceput sa nu-si mai plateasca furnizorii de materiale sau servicii.
"Daca nici calitatea creantelor guvernamentale nu mai este credibila, pe ce mai contam? Atat timp cat exista creante guvernamentale neachitate, eu, ca banca creditoare a unor societati care presteaza servicii pentru stat si nu isi incaseaza banii, am o problema", afirma Burduja, precizand ca se refera inclusiv la creante asupra autoritatilor locale. Cat priveste solutiile la agravarea situatiei financiare si economice, bancherul crede ca acestea nu pot veni decat de la guvern, asa cum s-a intamplat deja in majoritatea tarilor europene, acuzand intarzierea cu care reactioneaza autoritatile romane si tentatia de a minimaliza pericolele.
"Majoritatea statelor europene au lansat actiuni coordonate, concertate si consistente, cu luari de pozitie si la nivel politic astfel incat reactia la criza internationala sa devina o prioritate nationala. La noi nu numai ca nu au fost masuri de reactie, ci s-a considerat ca aceasta criza este 'un ceva care trece pe deasupra noastra ca un nor de randunele'. Acum o luna autoritatile sustineau ca nu avem nicio problema. Azi ne trezim foarte marcati de ceea ce se poate intampla."
El spune ca nu vede o rezolvare "a situatiei grave" din Romania in absenta unor actiuni de amploare din partea Guvernului, insa conditia esentiala tine de profesionalismul demersurilor care ar urma sa fie intreprinse.
"Sunt adeptul unei implicari ferme a statului, insa problema este ca aceia care intervin sa aiba competenta necesara sa o faca pe baza unor reguli clare si prin mijloace transparente, care sa nu genereze coruptie si - cel mai important - sa poata fi trasi la raspundere pentru deciziile luate."
Bancherul afirma ca reducerea ratingului de tara - desi foarte severa - atrage atentia asupra faptului ca Romania este in prezent o tara impredictibila.
"Dintre toate evolutiile recente, scaderea ratingului de tara are efectul cel mai devastator, cu efecte greu de calculat si anticipat. Din pacate, in Romania au venit prea putini investitori mari fata de potentialul economiei. Cei care au venit inainte de aderare au facut-o pentru ca aveau sperante la nivel economic, politic si legislativ. Acum trebuie creata predictibilitatea, pentru ca altminteri nimeni nu va mai investi un cent in Romania."
Burduja sustine ca procedurile de intrare pe piata sunt in continuare extrem de birocratice, nu exista infrastructura necesara pentru a sustine activitatea unor mari companii, forta de munca este instabila, nu exista garantii serioase privind stabilitatea politicii fiscale, iar cota unica este "doar de fatada", pe langa ea fiind multe alte impozite si taxe.
"Prefer un impozit de 40%, dar sa nu mai fie nimic pe langa el. Prioritatea oricarei companii este predictibilitatea mediului in care functioneaza. Daca directia nu este predictibila, nimeni nu ia risc."
El spune ca predictibilitatea poate fi data de un factor politic care cunoaste cauzele crizei, determina prioritatile nationale si face un plan de actiune serios care sa devina cunoscut pe pietele externe.
"Romania nu are o strategie, nu are o comunicare corecta cu exteriorul, ne place sa dam vina pe altii, iar rezultatele se vad. Ce sansa mai mare poti avea decat sa primesti fonduri imense de la UE, prin care sunt subventionate proiecte in proportie de peste 50%? Nu am fost in stare sa folosim aceasta sansa."
Cat priveste cauzele vulnerabilitatii Romaniei fata de criza internationala, Burduja acuza euforia consumului aparuta dupa aderarea la UE, perioada in care "s-au tratat cariile cu algocalmin".
"A fost o perioada cu bani de la romanii care muncesc afara, au fost bani obtinuti si din economia neagra sau gri, au fost castiguri imense din speculatii cu terenuri si apartamente, bani de cheltuiala din credite de consum, dar la un moment dat se termina: un sac gaurit se goleste si trebuie inteles ca fara munca nu se poate consuma la nesfarsit."
Bancherul considera ca in prezent Romania are o sansa imensa, desi una dintre putinele ramase: "sa vina un guvern de profesionisti, cu un program strategic, valoros, in care sa putem crede si noi, si cei din afara."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
