Rata creditelor neperformante a sărit deja în aprilie peste 16%, după ce în ultimele două trimestre din 2011 dădea semne că se stabilizează pe pragul de 14% din totalul creditelor.
"Cred că principalul efect al deprecierii leului asupra veniturilor bugetare este indirect: majoritatea firmelor şi populaţiei au credite în valută şi serviciul datoriei va creşte în urma deprecierii leului. Una din consecinţe este reducerea veniturilor disponibile, a consumului şi a impozitelor directe plătite. Prin reducerea consumului se diminuează şi încasările bugetare din impozite indirecte (TVA şi accize)", spune Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
El a explicat că folosirea unui leu mai depreciat la calculul accizelor ar avea un efect pozitiv asupra încasărilor din accize, dar acest efect ar fi mult mai slab decât cel indirect amintit mai sus.
Accizele, care aduc circa un sfert din încasările la bugetul de stat şi peste 10% din veniturile totale colectate de Finanţe, sunt calculate la cursul de la începutul lunii octombrie 2011, de 4,3001 lei/euro, cu aproape 8% mai mic decât cursul de ieri.
"Deprecierea leului nu are impact pe veniturile bugetare. Pe partea de cheltuieli, impactul este mic, nesemnificativ. Pot să existe efecte la partea de cheltuieli pentru ambasadele României în alte ţări, la cheltuielile pentru deplasările în străinătate", a explicat Gheorghe Gherghina, secretar de stat responsabil cu bugetul.
Majoritatatea analiştilor de pe piaţa de capital sunt de părere că deprecierea puternică a leului faţă de principalele valute din ultimele luni va avea în general un impact negativ asupra rezultatelor ce urmează să fie făcute publice de companii începând cu trimestrul al doilea pentru că majoritatea se finanţează în valută. La jumătatea anului companiile care au credite în valută va trebui să marcheze în bilanţ pierderi pe partea financiară ca efect al reevaluării datoriilor în euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede faţă de leu.
Teoretic, deprecierea monedei naţionale ar trebui să favorizeze exporturile. Însă, gradul ridicat de euroizare al României nu îi permite să întoarcă în avantajul său deprecierea leului prin creşterea exporturilor. În cea mai mare parte a cazurilor de companii locale care trimit produse pe pieţe externe, efectul de creştere a exporturilor este şters de creşterea costurilor de producţie, pentru că o mare parte din exporturile româneşti sunt alcătuite din produse care înglobează şi importuri, iar cele mai multe companii au credite în euro.
Angajaţii români din multinaţionale care şi-au negociat cu angajatorul salarii în euro ar putea încasa venituri nete mai scăzute din cauza deprecierii cursului, având în vedere că bugetele de salarii sunt stabilite la un curs euro-lei agreat la începutul anului.
În unele companii în care se plătesc salarii în euro, acestea sunt actualizate în funcţie de evoluţia cursului în ultimele trei luni, iar în alte multinaţionale salariile în euro se actualizează numai dacă există un decalaj de 5, 10 sau chiar 15% între valoarea cursului la care s-a stabilit iniţial şi valoarea actuală.
Şi românii care vor să plece în vacanţă în străinătate vor avea mai multe bătăi de cap, având în vedere că tarifele la avion şi cazare au crescut din cauza ascensiunii cursului.
Pentru o vacanţă de 1.000 de euro un român trebuie să scoată acum din buzunar cu 310 lei mai mult faţă de cât ar fi plătit la începutul acestui an, pe fondul deprecierii leului.
Mulţi români şi-au amânat vacanţele din cauza referendumului şi aşteaptă să treacă acest eveniment pentru a vedea cum reacţionează cursul în continuare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
