Bănci și Asigurări

Clientii din nordul si centrul tarii le dau dureri de cap bancherilor: ponderea restantierilor este dubla fata de medie

Clientii din nordul si centrul tarii le dau dureri de cap bancherilor: ponderea restantierilor este dubla fata de medie
04.09.2009, 00:00 19

Judetul cu cel mai mare raport restante/credite continua sa fie Bistrita-Nasaud, aici 6,1% din imprumuturile contractate de populatie si companii inregistrand intarzieri la plata ratelor lunare. Valoarea restantelor din judet este cu o jumatate de procent mai mare decat in luna iunie si dubla fata de media pietei.

Pe urmatoarele pozitii se situeaza Alba, Olt, Salaj si Suceava, unde restantele reprezinta intre 5,1% si 5,5% din totalul imprumuturilor. Salajul a coborat treptat pana pe locul patru, in conditiile in care in lunile aprilie si mai ocupa prima pozitie in topul restantierilor. In iunie ocupa locul al doilea, cu o pondere a restantelor de 5,3%.

 

Restantele cresc odata cu somajul

Accelerarea ritmului de crestere a restantelor vine pe fondul scaderii generale a activitatii economice si in conditiile in care ritmul de crestere a somajului s-a intensificat, peste 23.600 de persoane pierzandu-si locul de munca in aprilie.

Corelatia intre somaj si numarul de companii intrate in faliment, pe de o parte, si nivelul restantelor, pe de alta parte, este stransa, spun analistii.

In Alba, de exemplu, rata somajului era de 10,4% in iulie, fata de media de 6,3% la nivel national.

"Evident ca restantele nu pot fi distribuite in mod egal pe intreg teritoriul tarii. Ele depind de evolutia factorilor de risc la nivel regional, de gradul de indatorare, de structura creditelor, de rata somajului sau de evolutia veniturilor", a declarat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Modul in care sunt repartizate judetele in clasamentul restantierilor este puternic influentat de structura creditelor, cu garantii sau fara garantii. In judetele care ocupa primele pozitii in clasamentul restantierilor, balanta este puternic dezechilibrata in favoarea creditelor de consum, care de obicei nu implica nicio garantie.

Pe partea de companii, evolutia negativa a economiei reale si faptul ca anumite zone depind intr-o proportie mai mare de o singura ramura industriala determina un grad mai ridicat al restantelor, mai noteaza Ionut Dumitru.

 

Vor trece de 3% din totalul creditelor

La nivelul intregii piete, restantele au avansat pana la 2,97% in iulie, de la 2,76% in luna anterioara. CNP estimeaza o depasire a pragului de trei procente pana la finalul trimestrului trei.

Restantele acumulate la nivelul municipiului Bucuresti au fost in iulie de 1,7 miliarde de lei sau 2,5% din totalul imprumuturilor, in crestere cu 115 milioane de lei peste valoarea din iunie.

La polul opus se situeaza judete precum Tulcea, Dambovita sau Constanta, unde restantele nu depasesc 2,24% din soldul total al creditelor. Si aici restantele au crescut foarte mult in ultima perioada, avand in vedere ca la inceputul anului coborau chiar si sub pragul de un procent.

"In general, judetele mai sarace, cu un somaj mai mare si cu un grad de indatorare mai ridicat au cel mai mult de suferit", a concluzionat Dumitru. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO