După închiderea de miercuri a pieţei locale, când în piaţă erau afişate cotaţii în jur de 4,4400 lei/euro, moneda naţională s-a tranzacţionat în scădere pe pieţele externe şi au fost efectuate transferuri şi peste 4,4470 lei/euro.
După prima oră de tranzacţionare pe piaţa locală de joi, cotaţiile au revenit spre 4,4400 lei/euro, iar la ora 10:45 leul se tranzacţiona la 4,4410 - 4,4430 lei/euro.
Cursul de schimb anunţat de BNR a crescut miercuri cu 2,05 bani, la 4,4455 lei/euro, atingând nivelul maxim pentru mai mult de două săptămâni.
Dolarul a fost cotat de BNR la 3,3278 lei, în creştere cu 2,32 bani comparativ cu ziua anterioară, la cel mai ridicat nivel începând de la sfârşitul lunii ianuarie.
Pentru francul elveţian, banca centrală a anunţat un curs de 3,6575 lei, în creştere cu 2,26 bani. La fel ca euro, francul se află la maximul a peste două săptămâni.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, miercuri, politica băncii de a ţine cursul stabil utilizând dobânzile prin faptul că aprecierea masivă a cursului poate închide întreprinderi care nu mai pot reveni în piaţă când rata de schimb se întoarce la niveluri mai înalte, pentru că pierd atât angajaţi, cât şi pieţe de desfacere.
"Eu am optat şi, nu ştiu în ce măsură am influenţat BNR, ca aceste mişcări de curs să se facă în anumite limite, care să nu dea peste cap economia reală, da?", a explicat Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Oficialul BNR a arătat că nu vede o problemă în stabilitatea cuursului de schimb, iar faptul că rezervele valutare nete la banca centrală au crescut cu 2 miliarde euro în ultimele luni trebuie interpretat ca un buffer, care va fi eliminat dacă fluxurile de capital care au intrat temporar în România vor fi retrase.
Dealerii cred că banca centrală va începe să vândă valută doar în cazul unor mişcări mai ample şi accelerate de depreciere.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut miercuri la 0,7% - 1,2%, de la 1,01% - 1,51% pe an în ziua anterioară.
Dobânzile continuă să fie sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, de 3,5% pe an, şi peste dobânda practicată de banca centrală la facilitatea de depozit, de 0,5% pe an.
Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână au scăzut, la 0,8% - 1,3% pe an, de la 1,08% - 1,58% pe an în şedinţa de miercuri.
Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru creditele în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 2,08%, de la 2,10%.
Tot miercuri, Isărescu a arătat că BNR este pregătită să apropie dobânzile interbancare de rata dobânzii de politică monetară, în ciuda incertitudinilor privind fluxile internaţionale de capital, pentru că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea, chiar dacă se va reflecta în curs.
