Anul 2023 se va termina pe un trend pozitiv pentru industria bancară, având în vedere rezilienţa sistemului financiar-bancar local, este de părere Dana Dima, vicepreşedinte în cadrul BCR.
„Ne aşteptăm ca sfârşitul anului să fie pe un trend pozitiv. Nu aş vrea să fiu foarte optimistă, trebuie să fim echilibraţi pentru că nu ştiu ce va urma, dar cred că rezilienţa sistemului bancar ne va da un confort extraordinar pentru a putea să dezvoltăm această ţară”, a spus ea în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2023, ziua 1.
În plus, ea spune că lichiditatea mare din piaţă din acest moment nu trebuie să fim un motiv de îngrijorare.
„Observăm în momentul de faţă o lichiditate mare în piaţă, dar nu trebuie să ne sperie acest lucru pentru că este tot parte din educaţia financiară pe care noi o dezbatem şi o dezvoltăm în ultimii ani. Oamenii au învăţat două lucruri: că trebuie să economisească pentru perioada următoare a vieţii şi este esenţial, ajută foarte mult fondurile de pensii, iar al doilea lucru este că (...) am observat că oamenii atunci când deţin anumite economisiri acasă şi au şi o expunere pe un credit imobiliar, preferă să ramburseze în avans. Acest lucru nu este greşit, atât timp cât învăţăm să facem acest echilibru între economisire şi creditare şi ştim să interacţionăm cu piaţa bancară într-un mod corect, acest lucru este cel mai sănătos. Cu toate acestea, afectează zona de intermediere, observăm că este afectat loan to deposit. Nu trebuie să ne speriem, avem un potenţial extraordinar pe care trebuie să-l dezvoltăm împreună şi acest lucru va face diferenţa”, a detaliat Dana Dima.
Ce a mai spus Dana Dima în cadrul conferinţei:
• Primul lucru înainte de a începe să finanţăm zona aceasta de companii, altfel decât pe baza unor garanţii, este să ne asigurăm că există o educaţie la un nivel mediu şi ridicat vizavi de ceea ce înseamnă un business plan şi ceea ce înseamnă un business în general. Cred că există acest potenţial, iar eforturile noastre, ale sistemului bancar, merg în direcţia educaţiei financiare, fie că vorbim despre persoane fizice sau companii. Educaţia începe de la cel mai mic, adică de la copii, şi ajunge până la business-uri mari.
• Sunt multe condiţii de îndeplinit, dar cred că baza răspunsului este că nivelul de finanţare va fi mai mare atunci când ne vom asigura că planurile de afaceri sunt construite fezabil, sustenabil, pe termen mediu şi lung, ci nu afaceri care se construiesc pentru următoarele zile. Acest lucru contează foarte mult.
• Fundamental, educaţia stă la baza unei altfel de creditări, indiferent de nivel şi de vârstă sau de profil – persoană fizică, PFA sau companie.
• Cred că fondurile de garantare şi programele guvernamentale au susţinut foarte mult economia în această perioadă. Un pas înainte l-a reprezentat şi digitalizarea, noi ne-am digitalizat foarte mult procesele interne, aşteptăm să ne digitalizăm şi în relaţia cu statul astfel încât adopţia şi capabilitatea de procesare a acestor programe să crească. Noi am resimţit-o în ultimii ani.
• Realitatea României în care trăim cu toţii arată două lucruri: comportamentul de economisire a început cu mult înainte faţă de comportamentul de creditare, practic românii au învăţat să economisească iniţial şi apoi să se îndatoreze, deci avem un gap de 20 – 40 de ani, dacă nu şi mai mult. Al doilea lucru, care mi se pare şi mai important, este să nu uităm că România nu se află doar în Bucureşti, Cluj şi Timişoara, ci România se află în mediul urban şi în mediul rural.
• Aproximativ 40% este în mediul rural, iar după pandemie văd o întoarcere spre mediul rural. Întorcându-ne la această cifră, la mediul rural, am pornit anul trecut o agenţie mobilă cu care mergem în comune şi sate, acolo unde nu există informaţie, profesionişti care să explice.
• Aproape 80% - 90% dintre acei oameni care trăiesc acolo, care au business-uri, care au nevoi, care au nevoie de dezvoltare educaţională sau financiară nu înţeleg nimic din ceea ce discutăm noi aici. Dacă facem o proporţie de 80% - 90% din 40%, vom înţelege de unde provine acest gap de intermediere financiară care există în România. Trebuie să ne gândim exact unde sunt businessurile care au nevoie de noi, să facem educaţie şi să construim predictibilitate pentru că oamenii au nevoie de această încredere şi de predictibilitate.
• Dacă aceste condiţii – educaţie, predictibilitate şi informare permanentă, atunci eu cred că vom discuta în 10 ani despre o altă Românie. Am văzut că sistemul financiar românesc s-a dezvoltat extraordinar de bine.
• Planurile de creştere nu pot fi sustenabile dacă nu facem o investiţie considerabilă, plecând de la educaţie, tehnologie. Aceste două lucruri duc la eficienţă. Acum 10 – 15 – 20 de ani vorbeam despre un cost to income ratio de 60% - 70%, iar acum, în cazul nostru, vorbim despre 40%. Un alt element esenţial este să susţinem businessurile micilor companii, având în vedere că vorbim despre 80% dintre business-urile din România care sunt mici şi foarte mici.
• Planurile noastre sunt de a investi foarte mult în tehnologie în continuare şi cred o facem bine şi foarte bine. Suntem într-un sistem tradiţional, dar într-un sistem tradiţional de banking care şi-a schimbat paradigma. Suntem mai puţini oameni care lucrăm în sistemul financiar, nu trebuie să ne sperie acest lucru. Cred că, pe măsură ce dezvoltăm zona aceasta de digitalizare, ne ajută şi pe noi să ajungem să acordăm o accesibilitate mult mai puternică la serviciile financiare. Deci educaţie, investiţie în tehnologie şi echilibru corect între zona de economisire şi cea de creditare, acestea sunt trei elemente pe care noi marşăm foarte tare în ultimii ani, la fel ca şi în 2023.
• Competiţia este cel mai sănătos motor de dezvoltare. Fiecare bancă are o strategie de business.
