Bănci și Asigurări

EXCLUSIV ZF. Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, la ZF Live: România nu poate avea o veşnicie facilităţi fiscale sub formă de rentă viageră, cum nu poate să aibă o veşnicie zone de optimizare fiscală. Creşterea TVA numai la alimente şi medicamente este imposibilă în momentul de faţă, ţinând cont de impactul pe care l-ar avea asupra populaţiei şi mediului de afaceri

Autor: Andrei Şerbănescu

01.09.2023, 13:38 2128

Ministrul Finanţelor Marcel Boloş, a vorbit în cadrul emisiunii ZF live despre situaţia negocierilor de la Bruxelles despre reducerea deficitului bugetar şi despre ce taxe ar putea fi crescute pentru a ne încadra în ţintele impuse de Uniunea Europeană.

Vedeţi mai jos ce a spus ministrul: 

- La Bruxelles s-a discutat susţinerea a două reforme importante cu impact major: reforma pensiilor generale şi reforma salarizării unice, împreuna cu sarcina încadrării deficitului bugetar în tintele asumate pentru 2023, de 4,4% din PIB şi pentru 2024 de 3% din PIB.

- Noi am incercat sa explicăm că eventuala depăşire a deficitului bugetar este cauzată şi de cheltuielile pe care le-am avut pentru războiul din Ucraina, atât pe ceea ce înseamna partea de cheltuieli cu refugiaţii cât şi apoi cheltuielii pe care le-am avut cu compensarea preţului la energie, dar şi cheltuielile militare care au trebuit să fie crescute cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Justificarea noastră a fost că aceste cheltuieli care sunt incluse în deficitul bugetar de aproximativ 1-1,2 procente din PIB să fie destul de bine fundamentate pe ceea ce înseamnă cheltuielile cauzate de războiul din Ucraina.

- Este greu de spus acest lucru [dacă va creşte sau nu TVA-ul] pentru că nu este luată o decizie în coaliţie pe tipul de reformă structurală cu care vom continua planul naţional de măsuri fiscal bugetare. Noi am prezentat un plan de măsuri fiscal bugetare astfel încât să protejăm populaţia şi mediul de afaceri, dar, în acelasi timp, avem un angajament în privinţa acestei refome (a reformei fiscale) pe care ni l-am asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În PNRR, lucrurile sună în felul următor: Avem un raport făcut de Banca Mondială. Aceasta sugerează că trebuie să avem din trei cote de TVA, o singură cotă de TVA. Asta ar însemna că reducem sau eliminăm cota de 5% şi respectiv 9% de TVA şi rămânem cu o singură cotă de 19%. Pe cale de consecinţă, am avea o creştere de TVA numai la alimente şi medicamente de 10 procente, lucru care este imposibil în momentul de faţă, ţinând cont de populaţie şi impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra populaţiei şi asupra mediului de afaceri. De aceea, susţinem că este aproape imposibil de spus care va fi măsura pe care coaliţia o decide pentru a continua solicitarea Comisiei, respectiv de a avea un plan de măsuri fiscal bugetare cu măsuri structurale adiţionale, astfel încât să avem confortul că cele două reforme pe care le-am menţionat, împreună cu reducerea de deficit bugetar nu ne duc spre probleme de finanţare.

- Primele trei măsuri fiscale propuse la Bruxelles: Impozitarea microintreprinderilor, un impozit minim pe profit pentru marile corporaţii şi restructurarea facilităţilor fiscale pentru agricultură şi partea de construcţii. Aceste măsuri încă nu sunt definitive. Forma definitivă o vom avea în momentul în care coaliţia de guvernare va decide că se poate merge cu ele către aprobare.

- Taxa pe cifra de afaceri are un rost cât se poate de evident, acela de a impune un impozit pe profit minim pentru corporaţiile care sunt cu pierderi fiscale înregistrate de-a lungul timpului, inexplicabile din punctul nostru de vedere. [...] O mare corporaţie începe de la 50 de milioane de euro. [În ceea ce priveşte acest impozit] avem acest procent orientativ de 1% din cifra de afaceri, în funcţie de rata de rentabilitate a marilor corporaţii. Mai pot interveni modificări pe care le decide coaliţia de guvernare.

- România nu poate avea o veşnicie facilităţi fiscale sub formă de rentă viageră, cum România nu poate să aibă o veşnicie zone de optimizare fiscală şi-n acelaşi timp profesorii să nu aibă salariile crescute la nivelul unui standard profesional de viaţă normală, cum, de asemenea, pensionarii să nu poată să aibă nivelul de pensie decent pentru a putea trăi în condiţii normale. Avem prea multe zone de optimizare fiscală şi, în plus, avem un sistem fiscal care este unul foarte atractiv pentru investitori. În zona aceasta în care un sistem fiscal este foarte atractiv, cresc si foarte multe zone de optimizare fiscală şi ne trezim că avem la microintreprinderi 1%, dar în acelaşi timp societăţile mamă îşi înfiinţează microintreprinderi, ca prin transferurile de capital impozitul pe venit plătit să fie de 1%. Nu este de domeniul firescului. În acest context e nevoie de acest plan.

- Am reuşit în iunie şi iulie să menţinem un deficit bugetar de 2,33% şi 2,44% şi sper să avem aceeaşi surpriză plăcută şi în luna august. [...] În perioada următoare, dacă reuşim să menţinem această tendinţă a deficitului bugetar, atunci probabil că vor fi măsuri care vor intra în vigoare cu 1 octombrie şi unele care vor intra în vigoare cu 1 ianuarie. Aceste tipuri de măsuri fiscale nu se iau peste noapte. Normal ar fi ca aceste măsuri să fie implementate pe 1 ianuarie. Totul depinde de modul în care evoluează deficitul bugetar.

- Cheltuielile de capital sunt cele care ne asigură dezvoltarea pe termen lung şi ştiţi că avem un buget de 112 mld. de lei, adica 7,2% din PIB alocat pentru cheltuielile de investiţii. Aici există două tipuri de probleme: problema acelor cheltuieli cu investiţiile care se realizează prin bugetul de stat şi a acelor cheltuieli care vin din fonduri externe nerambursabile. Aici trebuie să facem toate eforturile pentru ca banii europeni să nu aibă de suferit. Prin aceşti bani ne facem autostrăzile, insfrastrucutra feroviară, şcolile şi spitale. Toate acestea au prioritate în momentul de faţă.

- Acum o prioritate pentru România şi pentru dezvoltarea ei corectă sunt fondurile europene.

- Pentru ca România să poată facă faţă cu succes perioadei de criză, neapărat în perioada următoare trebuie să apelăm la un program serios de dezvoltare economică pentru investiţii în mediul de afaceri, pentru ca pe lângă investiţiile pe care le facem în infrastructura complementară să vină aceste investiţii ale mediului de afaceri, generatoare de locuri de muncă şi investiţii cu efect multiplicator, inclusiv asupra veniturilor bugetului de stat. Acestea demersuri urmează să le facem cunoscute în perioada următoare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24