Intermedierea financiara, exprimata ca pondere a creditului neguvernamental in produsul intern brut, ar urma sa ajunga la 97,8% in anul 2025, potrivit estimarilor Bancii Nationale.
De unde a rezultat aceasta prognoza? Pe baza estimarii unei cresteri reale anuale de 15,3% a creditului neguvernamental in urmatorii 20 de ani. Adica, o crestere la jumatate fata de ritmul de circa 30% preconizat in 2004.
Si ce ar reprezenta din punct de vedere valoric o asemenea crestere a creditului neguvernamental? Atingerea unui sold de peste 208 miliarde de euro in 2025, in conditiile in care PIB prognozat pentru anul respectiv ar urma sa atinga un nivel de aproape 213 miliarde de euro.
Pana la acel orizont indepartat, intermedierea financiara in Romania ar putea urca pana la 19% din PIB la sfarsitul acestui an. Cresterea cu trei puncte procentuale fata de 2003 nu reuseste sa apropie prea mult gradul de intemediere autohton de media celor 10 noi membri ai Uniunii Europene, repezentand 33,5% din PIB la nivelul anului trecut. Codasii plutonului - mai usor de egalat - sunt Lituania, cu 22,6%, si Polonia, cu 28%. In frunte se afla Estonia - 52,2%, Ungaria - 40,3% si Slovenia - 40,1%.
In zona euro, insa, creditul acordat de banci firmelor si clientilor persoane fizice ajunge la 97,8% din PIB, adica de peste cinci ori mai sus decat in Romania.
La sfarsitul lunii septembrie, creditul neguvernamental insuma 9,7 miliarde de euro, reprezentand o pondere de circa 17,6% dintr-un PIB estimat la 55 miliarde de euro la sfarsit de an.
BNR accepta pentru anul acesta prognoza refacuta privind o crestere economica de 7,6% din PIB. Pentru 2005 si 2006, banca centrala foloseste in materialele sale o prognoza de crestere de 5,3%.
Cresterea intermedierii cere supraveghere pe masura
De anul viitor, supraveghetorii de la BNR vor solicita la control bancilor comerciale si situatiile financiare ale companiilor-surori ale acestora, in cazul in care exista, pentru aprofundarea calitatii normelor prudentiale.
"Vom trece la un tip de supraveghere bazat pe evaluarea situatiilor financiare consolidate ale grupurilor financiar-bancare. Vrem sa vedem daca profitul raportat de banca nu este cumva insotit de pierderi importante inregistrate pe segmente de asigurari, brokeraj sau leasing", afirma Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Bancii Nationale, responsabil cu supravegherea prudentiala a sectorului bancar.
Ce inseamna schimbarile preconizate in procesul de supraveghere?
In primul rand, evaluarea situatiei financiare a unei institutii de credit pe baza indicatorilor de prudenta calculati la nivel consolidat. Apoi, adaptarea reglementarilor BNR intr-o mai mare masura la profilul de risc specific fiecarei institutii de credit. Din acest punct de vedere, nevoile sunt inca la inceput, avand in vedere ca Banca Nationala identifica in prezent sase institutii de credit specializate: Raiffeisen Banca pentru Locuinte - credite pentru achizitionarea si constructia de locuinte, Porsche Bank - credite pentru cumpararea de autoturisme, Miro Bank (viitoarea ProCredit Bank) - finantarea IMM-urilor, CEC - credite pentru persoane fizice, IMM si administratie publica, Eximbank - finantarea operatiunilor de comert exterior si Creditcoop - creditarea membrilor organizatiei cooperatiste.
De asemenea, procedurile aplicate din 2005 vor cere cresterea raspunderii managerilor in gestionarea riscurilor bancare.
Unul dintre obiectivele importante ale BNR la capitolul reglementari prudentiale este si intarirea disciplinei de piata. Aceasta va presupune in primul rand stabilirea pragului de semnificatie pentru publicitatea informatiilor privind o banca - dincolo de mesajele promotionale si in mod diferentiat in functie de destinatarii informatiilor respective - clientela, investitori, actionari, supraveghetori.
Supravegherea efectiva la nivel de conglomerate financiare este prevazuta pentru 2007, considerat a fi primul al aderarii la UE.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
