Concursul pentru alegerea succesorului lui Mario Draghi la şefia Băncii Centrale Europene (BCE) a început, iar interesele politice conflictuale, personalităţile contrare şi considerentele geografice fac ca orice să fie posibil, scrie Politico.
Draghi nu-şi va părăsi postul înainte de 21 octombrie 2019, însă schimbările majore de gardă care vor culmina cu alegerea succesorului său au început deja.
În Europa de astăzi, spune un oficial francez, „schimbarea conducerii BCE este singurul joc care contează. Este singurul motiv pentru care noul preşedinte al Eurogroup nu a fost contestat. Este o premieră. Toate guvernele îşi păstrează forţele pentru derby-ul BCE“. Deocamdată nu se poate vorbi de un favorit pentru acest post. Multe se pot întâmpla până în vara anului viitor. Până atunci, va trebui împăcate interese politice conflictuale şi ciocnirile de personalităţi. Va trebui, de asemenea, respectat un echilibru geografic neoficial din inima guvernanţei BCE. Apoi, în mijlocul tuturor acestor aranjamente din spatele uşilor închise va pândi probabil o dezbatere despre ce fel de bancher al bancherilor va avea nevoie zona euro în vremuri cruciale, când va trebui cântărit dacă este prelungit sau retras programul de achiziţii de active al BCE.
Mai întâi însă, guvernele zonei euro trebuie să cadă de acord cine-l va înlocui pe vicepreşedintele portughez Vitor Constancio, al cărui mandat expiră în mai.
Luni, noul şef al Eurogroup Mario Centeno le-a cerut formal colegilor săi miniştri de finanţe să-şi prezinte nominalizările pentru această funcţie până pe 8 februarie pentru ca şefii de guverne să aibă timp să ajungă la un acord până în primăvară. Din motive care ţin de regulile complexe, legale şi politice, evidente sau mai puţin evidente, sub care BCE funcţionează de la crearea sa, alegerea vicepreşedintelui va ajuta la influenţarea nu doar a viitorului echilibru politic din structurile de conducere ale bănci, ci şi a tipului de politică aşteptat după 2020. În prezent, ministrul spaniol al economiei Luis de Guindos are cele mai multe şase să ajungă vicepreşedinte, iar actualul preşedinte al Bundesbank, Jens Weidmann, să ajungă succesorul lui Draghi.
Însă în cursa pentru şefie mai este un candidat puternic, guvernatorul băncii centrale a Franţei François Villeroy de Galhau. Pe el l-ar putea sprijini preşedintele ţării sale Emmanuel Macron.
Se vorbeşte, de asemenea, de un scenariu în care un candidat din nord va fi numit vicepreşedinte pentru a împiedica Germania să ocupe preşedinţia BCE. Acest candidat ar putea fi fostul preşedinte al Eurogroup Jeroen Dijsselbloem.
