Absorbtia masiva de lichiditati din partea Trezoreriei Statului este vinovata pentru explozia dobanzilor pe piata monetara interbancara pana la niveluri de peste 50% pe o zi si a determinat BNR sa alimenteze bancile cu lei, afirma guvernatorul Mugur Isarescu.
"Absorbtia masiva de lichiditati nu este o chestie fericita; incasarile bugetare trebuie sa intre pe o traiectorie stabila, iar problemele legate de locul si modalitatea platii TVA sa devina de domeniul trecutului", a spus seful bancii centrale, acuzand "variatiile masive" ale dobanzilor din ultima perioada.
Vineri, banca centrala a alimentat piata cu aproape 3 miliarde de lei, potrivit dealerilor, prin operatiuni repo la o saptamana (credite pentru banci garantate cu titluri de stat sau certificate de depozit ale BNR), la o dobanda medie de 8,46%, dupa o saptamana in care dobanzile overnight au stationat la peste 20%, sarind si la 54%.
"Am compensat penuria creata de absorbtia masiva a Ministerului Finantelor, inclusiv prin incasarea impozitelor la sfarsitul lunii aprilie. Apreciem ca Trezoreria nu are cum sa reintroduca rapid in sistem aceste lichiditati", a explicat Isarescu operatiunea.
El a spus ca BNR va continua sa introduca lichiditate pe piata cand va mai fi penurie de lichiditate pentru ca dobanzile sa se stabilizeze, insa in acelasi timp mentine "nivelul foarte inalt" al rezervelor minime obligatorii.
"Ne ocupam nu doar de absorbtia de lichiditate, ci si de injectie pentru ca asa functioneaza sistemul. Uitandu-ne la nivelul dobanzilor din ultimele zile de pe piata monetara, am constatat un control supraintarit al lichiditatilor, in contextul unei absorbtii masive, de aproape 2 mld. euro din partea Trezoreriei Statului", spune seful bancii centrale, mentionand ca aproape a sosit momentul in care BNR sa actioneze pe piata monetara si drept creditor.
In acelasi timp, el a justificat prin comportamentul dezordonat al Trezoreriei preferinta pentru operatiuni de alimentare a pietei cu lei doar in caz de nevoie, in locul unei reduceri a rezervelor minime obligatorii (RMO) care ar fi lasat un supliment constant de lichiditate.
"Suntem constienti ca restrictivitatea RMO poate introduce distorsiuni pe piata si discriminari pentru bancile romanesti in raport cu cele straine, dar am dat un semnal ca si acestea se vor diminua eliminand sumele in tranzit din baza de calcul", a spus Isarescu, admitand ca aceasta era o practica neconforma cu uzantele europene.
Contrar obiceiului de a se abtine de la comentarii privind politica fiscala a Guvernului, Isarescu include pe lista riscurilor majore privind atingerea tintei de inflatie de 4% reorientarea spre consum a unor cheltuieli bugetare destinate initial investitiilor, colectarea unui volum de venituri bugetare inferior prognozei si cresterile salariale. "Estimam relaxari fiscale si salariale pe care ne este din ce in ce mai dificil sa le compensam pentru ca instrumentele noastre nu mai sunt atat de eficiente".
Isarescu a imprumutat si discursul Bruxellesului si al FMI privind "politica fiscala prociclica" - deficit bugetar substantial in conditii de crestere economica rapida.
"Prociclicitatea este extrem de periculoasa pentru ca mareste potentialul unui dezechilibru major, care ne poate arunca chiar in spate in loc sa ne ajute sa recuperam decalajele", a spus seful BNR, aratand ca orice masura "expansionista, de tip populist, reprezinta un joc periculos cu macrostabilitatea".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
