A doua ediţie din acest an a Raportului asupra stabilităţii financiare al BNR nu evidenţiază riscuri de natură severă, care să afecteze stabilitatea financiară, a declarat marţi viceguvernatorul BNR Florin Georgescu.
Georgescu a adăugat că raportul evidenţiază un nivel în creştere al unor riscuri, pe fondul manifestărilor internaţionale, evidenţiind în special tensionarea dezechilibrelor interne, în special pe fondul creşterii deficitelor gemene.
Raportul, la a cărui prezentare guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu a fost prezent, „indisponibil din motive obiective”, după cum a precizat Florin Georgescu, evidenţiază o sporire a riscurilor legate de tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi de reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, în timp ce riscul pentru cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar bancar rămâne la acelaşi nivel.
Un risc sistemic moderat, dar în creştere este structura şi costul finanţării deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, a spus viceguvernatorul BNR.
Un risc sistemic redus, care se menţine la acelaşi nivel cu cel din vară este riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.
Principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilităţii financiare este riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice, în condiţiile în care deficitul bugetar pentru priimele zece luni a fost 2,8% din PIB, mai mare cu 0,6 pucte procentuale faţă de perioada similară a anului trecut, iar deficitul bugetar cash este estimat la 4,43% pentru finalul anului. „Aceste evoluţii constituie o abatere semnificativă de la traiectoria necesară pentru a atinge obiectul structural pe termen mediu de 1% din PIB, cât şi limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar”, a spus Georgescu. Creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială, estimate că vor ajunge la 14,3% din PIB la finalul anului 2022, comparativ cu 10,7% din PIB în 2019 este un alt element perturbator, urmând să reprezinte 65% din PIB.
Un alt element de risc este tensinarea pieţei muncii, care se va manifesta şi în perioada următoare, provenind din disponibilitatea redusă a forţei de muncă, decalajul între pregătirea ofertei de personal şi cererea angajatorilor, rata mare de inactivitate din rândul tinerilor, precum şi din disparităţile la nivel regional.
Raportul evidenţiază că România a înregistrat îmbunătăţiri privind productivitatea muncii, însă majorarea costurilor cu forţa de muncă peste nivelul acesteia poate afecta negativ competitivitatea externă.
Un alt risc este de natură externă, respectiv reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, risc evidenţiat de FMI şi Banca Centrală Europeană.
Incertitudinea economică pe plan internaţional este în creştere, iar riscurile pe termen mediu se menţin la un nivel însemnat. În zona euro, decelerarea activităţii economice s-a produs pe fondul diminuării exporturilor şi investiţiilor, reflectînd încetiniri mai ample decît cele anticipate în Germania şi Italia, ţări care reprezintă principalii parteneri comerciali ai României.
Riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar bancar s-a manifestat, dar se remarcă o uşoară atenuare, arată documentul BNR, care invocă OUG 114/2018 şi OUG 19/2019, cardul normativ privind darea în plată, precum şi alte iniţiative legislative supuse dezbaterilor parlamentare, dar care au fost declarate neconstituţionale.
Un risc este şi faptul că România se împrumută la cele mai ridicate randamente din regiune, iar nevoia de finanţare a crescut faţă de anul anterior. Randamentul titlurilor emise de România cu maturitate de 5 ani a fost în medie de 4%, în timp ce randamentul titlurilor emise de Ungaria a fost 1% iar al celor poloneze de 1,7%.
Necesarul de finanţare a statului este estimat că va creşte cu 28% la finele lui 2019, la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
Calitatea protofoliului de credite bancare acordate firmelor se situează, pentru prima dată, sub pragul de alertă al Autorităţii Bancare Europene.
Pentru perioada următoare este aşteptată o creştere a probabilităţii de rerambursare atât în cazul populaţiei, cît şi al companiilor nefinanciare. În cazul împrumuturilor ipotecare se estimează o creştere cu 0,44 puncte procentuale în următorul an, iar proiecţiile pentru companii indică o majorare până la 4,5% a probabilităţii de nerambursare în septembrie 2020, comparativ cu 2,9% în prezent.
BNR mai remarcă şi disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţile din bilanţurile firmelor, în condiţiile în care sumele cu întârzieri la plată reprezintă circa 9% din PIB, precum şi nivelul scăzut al intermedierii financiare, aflată la cel mai redus nivel din UE (raportul credite bancare în PIB a fost 27% în septembrie 2019).
Problema demografică este o altă vulnerabilitate evidenţiată de Banca Naţională.
Un capitol special în document sunt riscurile legate de modificările climatice şi implicaţiile asupra stabilităţii financiare. BNR apreciază că riscul financiar are potenţialul de a crea vulnerabilităţi pe termen mediu şi lung la adresa sistemului financiar şi economiei reale, companiile locale ce activează în domenii cu emisii consistente de CO2 concentrând 45% din valoarea adăugată brută şi 40% din numărul de salariaţi.
