• Leu / EUR4.7776
  • Leu / GBP5.5732
  • Leu / USD4.3172
Bănci și Asigurări

Noua normalitate a dobânzilor negative: fondurile de pensii intră pe un teritoriu necunoscut, elveţienii caută metode de a scăpa de durere, iar băncile încep să taxeze deponenţii

Noua normalitate a dobânzilor negative: fondurile de pensii intră pe un teritoriu necunoscut, elveţienii caută metode de a scăpa de durere, iar băncile încep să taxeze deponenţii

Şeful UniCredit Jean-Pierre Mustier a anunţat că banca se pregăteşte să taxeze din 2020 depozitele care depăşesc 100.000 de euro

Autor: Catalina Apostoiu

13 oct 2019 1557

Ceea ce părea cândva de neconceput a devenit acum noul normal: trăim într-o lume a dobânzilor negative, la care toţi se luptă să se adapteze.

Pentru fondurile de pensii care ar trebui să garanteze securitatea financiară a viitorilor pensionari, această lume nouă echivalează cu un viitor nesigur, în cel mai bun caz, scrie Bloomberg. „Suntem în teritoriu necunoscut“, spune Innes McKeand, de la AustralianSuperPty, cel mai mare fond de pensii din Australia.

Ce opţiuni ar fi? Orientarea către private equity? Explorarea de pieţe mai riscante sau reajustarea aşteptărilor privind randamentele?

„Investitorii sunt obligaţi să se uite către alte categorii de active pentru randamente mai atractive. Această tendinţă a împins preţurile în sus pentru toate activele lichide accesibile şi determină investitorii să privească dincolo de zona euro şi către active mai complexe, mai puţin lichide“, arată Sandor Steverink, de la fondul de pensii olandez APG Group.

În cantonul elveţian Zug, oficialii îşi storc minţile pentru a găsi metode de a evita să fie penalizaţi de cele mai scăzute dobânzi din lume.

Pentru a reduce la minim costurile acestora, treroreria Zug a amânat recuperarea de venituri din taxele pe câştigurile de capital de aproape un miliard de franci elveţieni de la guvernul federal. Cantonul elveţian intenţionează de asemenea să plătească facturile şi primele de Crăciun în avans.

Potrivit directorului financiar al Zug Heinz Taenler, situaţia implică „foarte multă durere“. Iar în condiţiile în care dobânda de referinţă a băncii centrale elveţiene se situează la nivelul usturător de -0,75%, existând şi posibilitatea ca aceasta să scadă şi mai mult, autorităţile cantonului ar putea fi nevoite să-şi regândească şi mai radical abordarea privitoare la managementul cash-ului.

Dobânzile se situează sub zero în cea mai mare parte a Europei Occidentale, iar încetinirea economică face şi mai puţin probabilă o schimbare a acestei situaţii. Industria financiară critică dur dobânzile negative, Axel Weber, preşedinte al UBS şi fost şef al Bundesbank, avertizând că acestea au coborât atât de mult, că fac mai mult rău decât bine.

Kristalina Georgieva, noul managing director al FMI, le-a cerut oficialilor fondului să analizeze mai îndeaproape riscurile dobânzilor negative pentru economia mondială, îndemnând ţările să utilizeze politica monetară „mai înţelept“ în faţa unei „încetiniri sincronizate“ a economiei mondiale.  Georgieva a anunţat că fondul îşi va „accelera“ eforturile de a analiza impactul dobânzilor negative. „Evident, dacă am urma să trecem printr-o perioadă mai prelungită de dobânzi scăzute-negative, ar trebui să ne gândim serios la consecinţe, cât şi la cum ar putea arăta o strategie de exit“, a declarat Georgieva pentru Financial Times.

Între timp, în două rapoarte recente Banca Reglementelor Internaţionale, banca băncilor centrale, recunoaşte eficacitatea politicilor monetare neconvenţionale, printre care introducerea de dobânzi negative, potrivit Les Echos.

Deşi admite că există efecte secundare nefaste, banca estimează că acestea rămân inferioare avantajelor obţinute. Însă în timp ce băncile, economiştii şi bancherii centrali susţin utilitatea dobânzilor negative, alţii trebuie să înfrunte realitatea. Pentru a-şi menţine marjele, un număr în creştere de bănci transferă dobânzile negative către clienţi.

Una după alta, băncile sparg tabuul taxării depozitelor, şi nu numai pe segmentul administrării avuţiei. După pasul făcut de instituţiile elveţiene, scandinave şi germane, lovite în plin de politica monetară a BCE, a venit recent rândul unui jucător italian să treacă povara dobânzilor negative pe umerii clienţilor, potrivit Les Echos.

Directorul general al UniCredit Jean-Pierre Mustier a anunţat că banca pregăteşte măsuri pentru 2020 pentru a taxa depozitele clienţilor care depăşesc 100.000 de euro în toate ţările unde banca este prezentă.

UniCredit, care generează cea mai mare parte a veniturilor din Italia, este a treia bancă după mărime în Germania.

Franţa este relativ ocolită de această evoluţie. Numai banca privată Lombard Odier a anunţat că va taxa depozitele clienţilor mai mari de 1 milion de euro.

În faţa dobânzilor negative, companiile sunt în căutare de alternative, una dintre acestea fiind seifurile. Firmele industriale şi de retail, dar şi fondurile de pensii, examinează o astfel de opţiune.

Rene Harlacher, director al diviziei elveţiene a Zurich Insurance, arată că cererile „sunt în creştere după ce a devenit clar că dobânzile vor rămâne scăzute la nivel mondial“, potrivit Bloomberg.

 
 
Principalele valute BNR - marţi, 13:59
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7776
Diferență: 0,4753
Ieri: 4.7759
Azi: 4.3172
Diferență: 1,0604
Ieri: 4.3145
Azi: 5.5732
Diferență: 0,8213
Ieri: 5.5810
Azi: 4.3546
Diferență: 1,2651
Ieri: 4.3522