Ministerul de Finante nu a mai emis obligatiuni de stat din septembrie anul trecut si titluri de stat din 2004. Guvernul nu a cautat alternative de finantare nici pe pietele externe, pentru ca statul nu s-a mai imprumutat nici de aici de la inceputul acestui an. Atat Finantele, cat si analistii spun ca trezoreria publica musteste de bani nefolositi, acesta fiind motivul care face inutile orice imprumuturi.
Practic, datoria publica interna a stagnat in lei in prima jumatate a anului, cresterea sa in euro cu 153 de milioane de euro fiind cauzata de aprecierea monedei nationale. Pe piata externa, soldul creditelor contractate de statul roman a scazut cu 267 de milioane de euro. Per total, datoria statului a scazut in prima jumatate a acestui an cu 114 milioane de euro.
Desi anul trecut statul roman s-a imprumutat cu aproape 2 miliarde de euro (714 milioane de euro de pe piata interna si 1,233 miliarde de euro de pe piata internationala), in prima jumatate a acestui an statul a decis ca nu mai are nevoie de finantare din alte surse decat cele bugetare.
Pentru intregul an, legislatia in vigoare (Ordonanta de Guvern 13/2006) prevede ca statul poate contracta finantari noi de maximum 2,7 miliarde de euro (9,6 mld. lei) de pe piata interna si de maximum 1,2 miliarde de euro (4,3 mld. lei) de pe piata externa, cele doua plafoane de indatorare putand fi cumulate.
Surse din Ministerul de Finante au declarat pentru ZIARUL FINANCIAR ca excedentul din trezoreria statului face ca imprumuturile, externe sau interne, sa nu mai fie necesare deocamdata.
"Statul nu a mai emis nici obligatiuni, nici titluri de stat in ultima perioada. Probabil ca excedentul bugetar si reducerea serviciului datoriei externe sunt cauzele pentru care statul nu se mai imprumuta", considera Lucian-Liviu Albu, director al Institutului de Prognoza Economica din Academia Romana.
In opinia sa, stagnarea finantarilor contractate de stat ar putea insemna ca in vistieria publica sunt deocamdata suficienti bani. "Acum, statul ar trebui sa se puna pe treaba cu programele de investitii si de infrastructura promise", a mai spus Albu. Intr-adevar, jumatatea anului a surprins statul cu un excedent bugetar de un miliard de euro (1,12% din PIB), adica bani publici care stau nefolositi.
"Faptul ca statul nu se mai imprumuta inseamna ca deocamdata veniturile publice sunt mai mari decat asteptarile, executia bugetara fiind una foarte buna", spune Florin Citu, economist-sef la ING Bank Romania. El spune ca deocamdata statul are bani suficienti, iar surplusul bugetar poate rezulta fie din venituri mult peste estimari, fie dintr-o intarziere a cheltuielilor.
Companiile private au continuat anul acesta sa se finanteze de pe pietele internationale, desi la jumatate fata de anul trecut. Dupa ce au luat in 2005 credite externe de peste 4,47 miliarde de euro, firmele autohtone au mai apelat la piata externa doar pentru finantari de un miliard de euro in prima jumatate a acestui an.
"Cresterea finantarilor private externe este un semn bun", spune Albu, care explica posibilitatile companiilor locale de a se imprumuta prin castigul de credibilitate inregistrat de economie in ultima perioada.
Per total, anul trecut statul si firmele private au returnat creditorilor externi sume totale de 4,7 miliarde de euro, din care 3,8 miliarde de euro au fost rate de capital si circa 900 de milioane de euro au reprezentat dobanzi si comisioane aferente finantarilor.
"Deocamdata, statul nici nu prea are motive sa se mai imprumute la extern, pentru ca dobanzile de pe pietele internationale sunt in crestere, iar cele de pe piata interna sunt in scadere", considera Citu. El spune ca oricum sunt foarte multi bani pe piata interna, iar bancile locale pot finanta fara probleme si statul, si companiile private.
La mijlocul acestui an, statul avea o datorie externa de 11,01 miliarde de euro (reprezentand datorie publica si public garantata) si o datorie interna in echivalent de 4,54 miliarde de euro. In acelasi timp, firmele private aveau o datorie externa totala de 13,37 miliarde de euro. Datoria statului reprezenta la mijlocul anului doar 16,7% din PIB-ul estimat anul acesta la 93 mld. euro, in timp ce plafonul maxim permis pentru statele din zona euro este de 60% din PIB.
In cazul acestora din urma, criteriile de convergenta de la Maastricht (criteriile de adoptare a monedei euro) fac obligatorie mentinerea datoriei publice totale (de pe piata interna si internationala) la un nivel de maximum 60% din PIB. Din acest punct de vedere, Romania are o capacitate de indatorare foarte mare, ponderea datoriei publice in PIB fiind in cazul tarii noastre de aproape patru ori mai mica decat limita admisa de criteriile de la Maastricht.
De altfel, ponderea datoriei publice in PIB a scazut continuu in ultimii cinci ani, de la aproape 27% la finele anului 2001 la sub 20% la sfarsitul anului trecut si 16,7% la mijlocul anului in curs. Cu alte cuvinte, Romania este din ce in ce mai putin indatorata, desi teoria si practica arata ca exista si loc, si nevoie de bani mai multi decat poate sa furnizeze bugetul.
Anul acesta, Guvernul si-a programat un deficit bugetar de 2,7% din PIB, iar estimarile pentru la anul arata un deficit de 2%, semn ca totusi necesitatile de cheltuieli bugetare depasesc posibilitatile veniturilor rezultate din incasari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
