Şocul este aşteptat în T2, pentru că în T1 criza a început în martie, după două luni relativ bune pentru economie.
INS publică vineri primele date despre PIB-ul din T1/2020, date care, fără să fie foarte relevante pentru întregul an, având în vedere că această criză a apărut în martie, oferă o primă imagine despre evoluţia economiei în ansamblul ei.
Cu o industrie într-un declin puternic, cu serviciile în salonul de reanimare, cu exporturi care scad cu două cifre, economia este într-unul dintre momentele ei de cumpănă. Totuşi, datele la T1 nu vor reflecta această realitate decât parţial. Pentru că ianuarie şi februarie au fost, pe ansamblu, luni bune pentru economie. Căderile din martie strică acest tablou ce părea promiţător. Aşa că ar fi optimist dacă în T1 am avea o creştere cât de mică.
„Estimările noastre sunt că vom avea o scădere de 0,9% în T1/2020 faţă de T4/2019 şi un plus de 0,5% în T1/2020 faţă de T1/2019. Primele două luni au fost bune. Dar martie a fost o lună grea – şi nici măcar nu a cântărit pe de-a-ntregul în balanţa crizei. Industria merge foarte slab, cu o scădere a producţiei industriale de 12% în martie faţă de februarie sau de 14% în martie faţă de martie 2019. Industria prelucrătoare o duce şi mai prost, cu o scădere de aproape 18%, martie la martie”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Din datele lunare de până acum, deşi toată atenţia este concentrată pe servicii, în special HoReCa, industria pare cea mai lovită. În industrie sunt 260.000 de contracte de muncă suspendate, faţă 113.000 în hoteluri şi restaurante.
Industria, care oricum nu o ducea strălucit, a scăzut cu 12,4% în martie faţă de februarie şi cu 14,5%, martie/martie. Industria prelucrătoare a suferit şi mai mult: o scădere de 14,9% în martie faţă de februarie şi de 17,7% martie/martie.
La construcţii, datele publice sunt până în februarie când, continuând triumful de anul trecut, ele au avansat cu 34% în primele două luni din an, an/an.
Chiar şi fără datele pe volum, din martie, căderea se vede din numărul de contracte de muncă încetate: 50.700, potrivit Ministerului Muncii.
În zona comerţului, comerţul cu amănuntul, care indică cel mai bine evoluţia consumului populaţiei, a crescut cu 3,6% în martie faţă de februarie. Dar era vremea în care oamenii îşi făceau provizii în aşteptarea crizei. Iar o parte din adevăr este arătat, din nou, tot de statisticile din piaţa muncii: 157.700 de contracte de muncă suspendate şi 62.600 încheiate.
Exporturile au scăzut, în martie, cu 11,3%, an/an, ca urmare, în principal, a încetinirii sectorului industrial.
Deşi tabloul este sumbru, T2 este trimestrul care va reflecta, cu adevărat, amploarea crizei.
