Pensiile private reprezinta singura salvare pentru sistemul de pensii, acolo unde pilonul I nu mai poate face fata de unul singur deficitelor acumulate.
Tendinta de imbatranire a populatiei, pensionarea anticipata si administrarea proasta a fondurilor existente au facut ca sistemul public de pensii sa ajunga la fundul sacului si chiar sa treaca de acesta. In cei 16 ani de la Revolutie, numarul pensionarilor din sistemul public de pensii al Romaniei a crescut cu circa doua milioane de persoane (+80%), de la circa 2,5 mil. in 1990 la 4,5 mil. de persoane in prezent. In acelasi timp, numarul contribuabililor in sistemul public de pensii s-a redus cu 3,6 mil. persoane (-45%), de la 8,1 mil. in 1990 la doar 4,5 mil. in prezent.
Cu alte cuvinte, din ce in ce mai putini salariati a trebuit sa sustina prin contributii un numar din ce in ce mai mare de pensionari. Din acest motiv, presiunile asupra sistemului public de pensii
s-au intensificat an de an, situatia traducandu-se prin deficite majore ale bugetului de asigurari sociale de stat, cel care plateste pensiile pentru cei 4,6 milioane de pensionari din sistemul public. In ultimii 5-6 ani, de exemplu, deficitul acestui buget a oscilat in jurul valorii de 0,8% din PIB.
In valoare absoluta, deficitul a crescut de la 335 de milioane de euro in 1999 la 635 mil. euro anul trecut, iar analistii sunt de parere ca sistemul public de pensii nu va mai putea face fata multa vreme presiunii financiare a deficitului in crestere. Mai mult, deficitul sistemului public de pensii este acoperit prin subventii de la celelalte bugete ale statului, cauzand pierderi colaterale.
Valoarea pensiei medii din sistemul public (pilonul I) exprimata in euro s-a dublat in ultimii 15 ani, de la 38 de euro in 1991 la 75 de euro anul trecut. Totusi, ca putere de cumparare, pensia medie a scazut practic la jumatate fata de acum 15 ani. In plus, pensia medie din sistemul public a ajuns anul trecut la cel mai scazut nivel in comparatie cu salariul mediu net. Daca in urma cu 15 ani pensia reprezenta peste 45% din nivelul salariului mediu net pe economie, in 2005 ponderea acesteia a scazut la 36%. Mai mult, sistemul public de pensii nu are o evidenta individuala a contribuabililor, fapt care creste gradul de inechitate a nivelului pensiilor acordate.
Valoarea redusa a pensiei si lipsa de evidentiere individuala a contributiilor din perioada activa fac necesara introducerea cat mai rapida a fondurilor private de pensii, judecand dupa experienta statelor din regiune.
In 1999, dupa indelungi discutii, Polonia a adoptat primul pachet legislativ privind pensiile private (pilonul III) si cele administrate privat (pilonul II). Contribuabililor polonezi li s-a oferit pentru prima data in istorie posibilitatea de a economisi in conturi individuale de pensii. Cei doi piloni nou introdusi continua si astazi sa coexiste alaturi de vechiul sistem public.
Regula sistemului polonez era simpla: persoanele care aveau peste 50 de ani in momentul adoptarii noii legislatii ramaneau in cadrul pilonului I (sistemul public de pensii), cei cu varste intre 30 si 50 de ani aveau posibilitatea de a alege intre pilonii I si II, iar cei de pana la 30 de ani erau obligati sa contribuie la pilonul II, de pensii publice administrate privat. In plus, orice contribuabil avea ocazia sa investeasca in pilonul III, de contributie benevola. Rezultatul a fost ca aproape 11,6 milioane de contribuabili din cei 13 mil. de salariati din economie contribuie in prezent la pilonul II de pensii.
In prezent, activele fondurilor private de pensii din Polonia se afla la cel mai mare nivel din regiune, adica 25 mld. euro. Majoritatea covarsitoare a activelor sunt investite in titluri financiare poloneze, doar 2% regasindu-se in investitii peste hotare.
Reforma pensiilor din Polonia a avut ca principal efect stimularea puternica a pietelor de capital din Polonia. Dupa cresterea exploziva a Bursei poloneze in 1993 (cand a avut cea mai mare crestere anuala din lume), 1994 si 1995 au adus corectii majore, dupa care randamentele au revenit pe crestere si s-au stabilizat.
Lectia poloneza poate fi un bun exemplu pentru sistemul public de pensii din Romania. De altfel, sistemul de azi din Romania se gaseste in aceeasi situatie proasta ca si cel polonez in urma cu mai bine de 10 ani. Daca fondurile private ar avea acelasi succes si in Romania, asta ar insemna ca in 2015 activele acestor fonduri ar putea ajunge undeva intre 2 si 3 mld. euro, in functie de numarul contribuabililor care vor alege sa investeasca in noul sistem de pensii private.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
