Băncile au refuzat la plată cecuri şi bilete la ordin de 478 mil. luna trecută, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce marchează practic o îmbunătăţire uşoară a nivelului lichidităţilor de care dispun companiile în contextul revigorării economiei, potrivit datelor BNR.
Pentru luna mai, BNR publicase eronat datele aferente, care arătau că sumele refuzate la plată crescuseră la 2,6 mld. lei, cel mai ridicat nivel de când instituţia publică aceste date, din 2008. Reprezentanţii BNR au răspuns atunci la solicitarea ZF că avansul spectaculos este doar o greşeală de redactare a câtorva documente de plată, valoarea în cifre fiind total diferită de cea în litere, iar conform legii s-a ţinut seama de valoarea scrisă cu litere.
Numărul refuzurilor la plată a ajuns în luna iunie la circa 7.900 de cazuri, maximul din acest an, cu circa 1.600 de refuzuri mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Anul trecut vârful refuzurilor la plată fusese înregistrat în decembrie, respectiv 10.700 de cazuri.
Cea mai mare parte a refuzurilor la plată din luna iunie, respectiv 463 mil. lei, adică 97% din total, au fost înregistrate în cazul biletelor la ordin. Aceasta este însă şi cel mai utilizat instrument de plată, cu volume de câteva zeci de miliarde de euro pe an. Cecurile refuzate la plată s-au ridicat la 13 mil. lei.
Refuzurile la plată au devenit un fenomen destul de răspândit în perioada de criză, când au existat mai multe vârfuri lunare cu plăţi neonorate de peste un miliard de lei, un efect al scăderii veniturilor companiilor şi al numărului mare de firme aflate în insolvenţă.
Biletele la ordin şi cecurile sunt utilizate în tranzacţiile cu mărfuri dintre companii, plăţile cu numerar fiind foarte rare. Prin emiterea unui bilet la ordin, cumpărătorul se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară, când vânzătorul se prezintă la bancă şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului dacă există lichidităţile necesare.
