Criza dobanzilor uriase de pe piata monetara a continuat ieri sub presiunea cererii de lei venite de la bancile straine care au incercat saptamana trecuta sa atace leul si inca nu si-au inchis pozitiile in speranta ca isi pot diminua pierderile provocate de tactica BNR.
Rata medie a dobanzii ROBOR pe o zi s-a mentinut la peste 50% pe piata interbancara, in timp ce bancile cautau solutii pentru ca acest cost sa nu se transfere asupra clientilor care au credite in lei cu dobanda indexata. In schimb, strainii au acceptat sa plateasca si dobanzi de 120% la operatiunile de swap (schimb de valute la termen).
Sub presiunea exercitata de foamea de lei, euro a coborat mai departe, BNR calculand un curs de 3,6207 lei, cu aproape 5 bani sub nivelul de luni.
Chiar daca atacul speculativ asupra leului a esuat, explozia dobanzilor la lei afecteaza si bancile, si clientela locala, mai ales ca nimeni nu stie cat timp poate dura actuala conjunctura care a luat piata complet prin surprindere.
"Poate ca aceasta situatie are sens la nivel macro, ii penalizeaza pe speculatori, insa in acelasi timp ii omoara pe clientii locali. Trebuie vazut pana unde este impinsa aceasta situatie. Noi cautam mijloace pentru a reduce efectele acestei crize asupra clientilor, insa aceasta presupune modificari ale unor aplicatii informatice complexe care vizeaza sute de mii de clienti si este greu sa le facem peste noapte, plus ca ne lovim si de aspecte legale cand vine vorba de limitarea dobanzii. Speram ca situatia sa se rezolve mai repede decat viteza noastra de reactie", a comentat pentru ZF Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank.
Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara din BNR, afirma ca este prematur de evaluat impactul majorarii dobanzilor asupra calitatii portofoliilor de credite din banci. "Trebuie sa vedem unde se asaza dobanzile, care este durabilitatea. Pentru o zi, doua sau 10 zile nu se pune problema modificarii semnificative a costurilor. Trebuie sa depasim miscarile foarte abrupte ale dobanzilor", a spus Dragulin.
Bancherii se plang ca in actuala situatie si clientii cu lichiditati au ajuns sa solicite dobanzi mai mari, pe masura celor din piata interbancara. In acelasi timp, unii jucatori remarca situatia particulara din Romania in care banca centrala a scos lichiditatea din piata, in timp ce alte institutii omoloage alimenteaza bancile cu bani pentru a face fata crizei.
In plus, exista temerea ca apropierea perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii va accentua presiunea asupra dobanzilor, punand in dificultate bancile care nu mai detin titluri de stat pentru a putea accesa facilitatea de credit oferita de BNR la dobanda de 14,25%.
"Nu am mai trecut niciodata prin astfel de experiente. Situatia s-a mai linistit pe piata valutara, insa nu si pe cea monetara", spune Cristian Sporis, director executiv - trezorerie si arbitraj la Raiffeisen Bank, care lucreaza de doisprezece ani in dealing. Referitor la nivelurile spectaculoase atinse de ratele ROBOR, el afirma ca dobanda medie la tranzactiile dintre bancile locale a fost luni de 27%, semnificativ sub ROBOR.
"Intre bancile romanesti se lucreaza cu dobanzi mari, dar cat de cat normale. Nu cred ca exista o problema de comunicare intre trezorerii, nici de incredere, ci doar neintelegeri la pret", afirma Sporis. El considera ca trezoreriile bancilor locale nu-si permit sa plateasca dobanzi si de 80%, asa cum fac strainii, iar cele care chiar ar fi nevoite sa o faca pot depasi situatia.
In ciuda presiunii crescute, el nu crede ca BNR se va grabi sa injecteze lichiditate pe piata pentru ca astfel i-ar ajuta sa-si inchida pozitiile pe speculatorii care inca trag de timp pentru minimizarea pierderilor. In ultima luna, mai multe banci de investitii straine au emis rapoarte de analiza in care anticipau cresterea euro pana la 4,2 lei si recomandau "sell" pe leu.
"Cred ca putem vorbi despre un atac concertat asupra leului avand in vedere cum s-au miscat mai toti jucatorii straini mari", afirma Sporis.
Nicolaie Chidesciuc, senior economist al ING Bank, considera ca actualele niveluri de curs (3,61/3,66 lei pentru un euro), ar putea atrage noi speculatori, anticipand implicit un risc ridicat de depreciere a leului. Pe de alta parte, el se asteapta din aceasta luna la incetinirea substantiala a creditului, cu efect negativ asupra cresterii economice. "Cresterea PIB pe trimestrul IV ar putea cobori cu mult sub prognoza noastra de 8%", spune Chidesciuc.
In schimb, Cristian Sporis crede ca euro se poate stabiliza la 3,60-3,65 lei, pentru ca in mod natural dupa o perioada de volatilitate foarte mare vine una de consolidare. De asemenea, speculatorii care au pierdut bani nu ar putea relua imediat eventuale actiuni impotriva leului din cauza restrictiilor impuse de sistemele de management al riscului.
Pe acest fundal, unii bancheri considera ca este nevoie ca BNR sa discute direct si bilateral cu bancile pentru acordarea de refinantari. "Nu este o situatie care sa se rezolve prin instrumentele pietei. Este nevoie de mijloace administrative", afirma un bancher.
Altii, care aveau in portofoliu titluri de stat, au obtinut castiguri importante in aceste zile in care au putut lua bani de la banca centrala cu dobanda de 14,25% pe an pe baza titlurilor si au acordat finantari altor banci la niveluri de dobanda si de 40-50%. Cu cat se prelungeste criza dobanzilor, cu atat castiga mai mult bancile care au strans titluri de stat, dar cu costurile de rigoare pentru cele care sunt nevoite sa imprumute lichiditati, costuri reflectate in buna masura si asupra clientilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
