Finantarea deficitului bugetar din surse externe a ajuns anul acesta la circa 80%, fata de o tinta initiala de 50%, insa ministrul Mihai Tanasescu afirma ca orientarea spre piata interna va creste numai "atunci cand aceasta va oferi conditii mai bune".
"Cand piata interna va reactiona, vom merge cu imprumuturi mai mari. Nu agreez aceasta diferenta mare dintre dobanzile active si cele pasive", a declarat Tanasescu.
De altfel, el a anuntat inca de acum o luna ca o buna parte a deficitului bugetar de anul viitor va fi finantata printr-o noua emisiune de euroobligatiuni cu valoarea majorata la un miliard de euro. De asemenea, maturitatea titlurilor ar putea fi extinsa la zece ani, fata de sapte ani in cazul precedentei emisiuni lansata anul acesta, in masura in care dobanda va scadea sub 5%.In vara, Romania a imprumutat 700 milioane de euro printr-o emisiune de eurobonduri pe sapte ani, la o dobanda de 5,75%.
Orientarea preponderenta a Finantelor spre piata externa a ingreunat considerabil efortul de sterilizare al Bancii Nationale, care tot vorbeste despre lansarea unor certificate de depozit care sa-i usureze sarcina. Nici FMI nu priveste cu ochi buni orientarea preponderenta a Ministerului Finantelor spre piata externa pentru finantarea deficitului bugetar si datoriei publice interne.
Finantelor invoca de mai multa vreme costurile mai mari ale finantarii de pe piata interna, care nici nu ofera maturitatile lungi care pot fi obtinute prin emisiunile de euroobligatiuni.
Deocamdata, bancile au renuntat la reticenta declarata fata oferta de plasament a Ministerului Finantelor sub forma obligatiunilor de stat cu scadenta de cinci ani si dobanda indexata la rata inflatiei.
La a doua si ultima licitatie pe anul in curs, Finantele au fost in situatia de a accepta chiar cu o suprasubscriere cu 20% a valorii programate a obligatiunilor, pana la 360 miliarde de lei.
Marja de dobanda licitata peste nivelul inflatiei s-a ridicat la 4,98 puncte procentuale, cu 0,02% mai scazuta fata de prima licitatie.
Luna trecuta, Ministerul Finantelor s-a angajat ca pe 10 mai 2004, sa plateasca o dobanda egala cu nu mai putin de cinci puncte procentuale peste rata inflatiei calculata intre lunile septembrie 2003 si martie 2004, pe baza datelor publicate de Institutul National de Statistica.
Prin lansarea obligatiunilor pe cinci ani, Ministerul Finantelor a incercat sa arate cat de multa incredere are in continuarea tendintei de scadere a inflatiei, conform programului (9% la sfarsitul lui 2004), in ciuda pesimismului pietei.
La ultima licitatie de certificate de depozit cu discount pe un an, dobanda maxima acceptata de Finante a coborat cu 0,3% fata de licitatia precedenta, pana la 17,97%.
In acest nivel de dobanda s-au incadrat oferte din partea bancilor de numai 640 miliarde, reprezentand ceva mai mult de jumatate din valoarea totala a emisiunii de 1.200 miliarde de lei. Restul ofertelor au fost respinse. Bancile au subscris in contul clientilor numai 40,6 miliarde de lei.
Ieri era programata ultima licitatie de titluri de stat cu scadenta de un an, in valoare de 900 miliarde de lei. Tot ieri, Ministerul Finantelor intentiona sa stranga 1.000 de miliarde prin plasarea de certificate de trezorerie pe sase luni.
Programul licitatiilor de titluri de stat pe 2003 se incheie joi, cu o ultima incercare de a atrage interesul pietei pentru o emisiune de obligatiuni de stat cu maturitatea de trei ani, in valoare de 400 miliarde de lei. Curba randamentelor la trei ani a devenit invizibila in a doua jumatate a anului, piata solicitand dobandi considerate incacceptabile de catre Finante. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
