Ziarul Financiar a propus, la o întâlnire cu oamenii de afaceri şi cu reprezentanţii Guvernului, ca fiecare minister să prezinte topul celor mai mari investiţii realizate, să le justifice şi să-şi asume public proiectele de investiţii pentru bugetul de anul viitor.
"Este un exerciţiu interesant şi bine-venit şi susţin iniţiativa Ziarului Financiar. Eu sunt dispus să particip la crearea unui instrument plătit de oamenii de afaceri pentru a realiza auditul acestor investiţii publice, care ar fi un exerciţiu extrem de util atât pentru oamenii de afaceri - plătitorii de taxe-, cât şi pentru guvernanţi", a spus Mihail Marcu, preşedintele operatorului de servicii medicale private MedLife, reamintind de iniţiativa lui Laurian Lungu de la Macroanalitica, analistul care a susţinut că România are nevoie de o transparentizare prin intermediul unui organism de control puternic, de tipul "National Audit Office" din Marea Britanie.
Numai anul trecut, statul a cheltuit peste 7 miliarde de euro pentru investiţiile publice, pentru construcţia de direcţii judeţene, pentru reamenajarea sediilor de primării, pentru săli de sport, spitale sau case sociale, însă o mare parte din aceste sume nu pot fi justificate.
"Suntem prima ţară din Uniunea Europeană, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB în anul 2010, de 5,8% din PIB, conform datelor publicate de Eurostat în luna noiembrie 2011. Întrucât alocările bugetare pentru investiţii publice au crescut de la 33,8 mld. lei în anul 2010 la 36,1 mld. lei în 2011, respectiv 38,1 mld. lei în 2012, avem toate şansele să ne menţinem poziţia fruntaşă în clasament", a spus Andreea Paul Vass, în prezentarea programului de investiţii din fonduri publice "Plătiţi lunar impozite şi taxe. Aflaţi unde sunt investiţi banii dumneavoastră!".
Într-un context în care toată lumea se întreabă de ce taxele plătite la stat sunt atât de mari, iar rezultatul în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai al românilor întârzie să apară - deficitul la pensii creşte pe zi ce trece, unele alimente sunt mai scumpe decât în ţări cu salarii medii de câteva ori mai mari decât cele din România, iar consumul se află de trei ani în scădere - nevoia de a şti pe ce se cheltuie banii încasaţi de stat din taxe şi contribuţii a devenit tot mai acută în rândul oamenilor.
"Una din cele mai inutile investiţii publice pe care am observat-o este cea a bordurilor, pentru că în fiecare zi, în drumul spre casă, văd două rânduri de borduri. De asemenea, este frustrant de ce autostrada Transilvania nu are niciun oraş important la niciunul din capete, este o investiţie publică prost gestionată", a mai spus Marcu.
Din 2008 încoace, administraţiile locale au intrat pe deficit, iar cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi au explodat. Totuşi, achiziţiile anapoda făcute de comunităţile locale continuă nestingherit, iar Guvernul continuă să le alimenteze cu bani pentru a le "echilibra". ZF a mai scris că, spre exemplu, în luna septembrie a acestui an, administraţia locală a municipiului Salonta a achiziţionat un joc online, "Toldi", pentru suma de 115.000 lei. O lună mai târziu Salonta primea de la Guvern 50.000 de lei pentru a-şi "echilibra" bugetul - dintr-un un ajutor total de peste 66 mil. lei pe care Executivul l-a dat comunităţilor locale aflate pe marginea prăbuşirii financiare.
Iar exemplele de investiţii care nu şi-au avut rostul sau de sume-record investite din banii publici în unele achiziţii sau servicii pot continua, mai ales că acum există o listă care ar putea reprezenta punctul de plecare pentru identificarea acelor zone în care nu mai trebuie investit. De câte săli de sport are nevoie România? De încă cel puţin 75 care să coste aproape 80 de milioane de euro, potrivit listei de investiţii aflate în derulare în 2011, potrivit listei centralizate de Guvern. De asemenea, împrejmuirea clădirii Academiei de Poliţie costă statul peste 300.000 de euro, în timp ce Ministerul Comunicaţiilor a plătit pentru un program de e-learning pentru funcţionarii publici o sumă de peste 1,4 milioane de euro (în condiţiile în care un curs de e-learning furnizat de o firmă privată are un preţ care poate începe de la 2 -3 euro).
"Fără să doresc să fac politică, m-ar interesa să ştiu de ce România a devenit o ţară a bisericilor şi a sălilor de sport. Interesant ar fi să se afle care ar fi gradul de utilizare al acestor săli de sport", a mai spus preşedintele MedLife.
O transparentizare a cheltuielilor publice a cerut ieri chiar şi preşedintele Traian Băsescu, care a spus că, atunci când era primarul Capitalei, a introdus pe site-ul primăriei o secţiune unde erau postate facturile de la toţi prestatorii de servicii.
"De ce să nu ştie populaţia cu ce valoare s-a contractat o lucrare publică, ce valoare s-a plătit până la urmă, explicaţia dacă suma e mai mare? Plătitorul de taxe trebuie să ştie de ce valoarea iniţială a fost crescută, pentru că o astfel de transparenţă a administraţiei ar genera grija administratorului pentru modul cum sunt cheltuiţi banii. Aşa, chiar dacă nu-i corupt, stă fără grijă: nu mă trage nimeni la răspundere de ce am plătit cu 50% mai mult pentru un drum", a spus Băsescu, citat de Mediafax.
Până să existe însă o transparentizare totală a investiţiilor pe care statul le face din banii plătitorilor de taxe, un lucru este cert: bugetele pentru 2012 au trecut aproape nemodificate prin Parlament, fără niciun fel de amendamente aprobate, în timp ce cheltuielile absurde ale statului sunt în continuare identificate de mass-media.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
