Nu prea ai foarte multi bani de cumparaturi, insa parca ai vrea un televizor, o masina de spalat si ceva de imbracat. Lucrurile sunt mai simple decat par, creditul fiind solutia. Bancile sunt multumite, magazinele sunt multumite, cumparatorii si mai multumiti, chiar daca vor plati mai mult pentru suma cheltuita in prezent. Iata pe scurt explicatia pentru explozia din ultima perioada pe care o inregistreaza spatiile comerciale si care are la baza doua elemente: cererea venita din partea companiilor de servicii financiare, dar si a lanturilor de retail.
Dorinta bancilor de a ajunge la consumatori si de a oferi mai multe servicii acestora a avut un impact major asupra pietei spatiilor comerciale anul trecut. Competitia puternica pentru a obtine locatii bune a oferit proprietarilor curajul de a cere preturi extrem de ridicate si a limitat oportunitatile de pe piata, conform studiului pietei imobiliare anual al companiei Colliers. Acest fapt este confirmat si de Eurisko, in cadrul raportului anual al pietei imobiliare, care precizeaza ca oferta de spatii comerciale este in continuare redusa in raport cu cererea, ceea ce duce la absorbtia imediata a proiectelor comerciale de calitate.
Dornice sa castige lupta impotriva competitorilor, majoritatea bancilor si-au extins operatiunile anul trecut, vizand mai ales zonele cu trafic intens si cu potential comercial, mai precizeaza Colliers.
Pana nu de mult un termen necunoscut companiilor si consumatorilor din Romania, retailul bancar a capatat o amploare nemaiintalnita pana in prezent pe piata romaneasca, competitia pentru cote din piata serviciilor bancare devenind tot mai acerba. Fiind confruntate cu necesitatea acordarii unor credite tot mai mari si mai numeroase, bancile au capatat statutul de actori principali pe piata spatiilor comerciale din Bucuresti si din tara. Iar exemplele sunt numeroase.
BRD-GSG, a doua banca din sistem din punctul de vedere al activelor bancare, detine o retea de aproximativ 225 de unitati teritoriale, planurile companiei vizand inaugurarea a cate 30 de noi unitati anual.
Banca Transilvania si-a propus sa inaugureze aproximativ 50 de unitati noi anul acesta, din care 22 de sucursale si agentii in Capitala, reteaua urmand sa cuprinda circa 180 de unitati in intreaga tara, pana la sfarsitul anului.
Banca Carpatica intentioneaza sa ajunga la un numar de peste 100 de unitati infiintate pana in 2007, raportat la cele aproximativ 60 deschise pana la sfarsitul anului trecut.
Raiffeisen Bank detine in prezent peste 200 de unitati teritoriale, iar planurile de investitii de 40 de milioane de euro pentru anul in curs includ atat extinderea operatiunilor din teritoriu cat si investitii in echipamente si IT.
Conducerea Bancpost a constituit la randul sau din retailul bancar prioritatea numarul unu, tinta principala pentru deschiderea de noi unitati fiind Bucurestiul.
Zona Magheru-Balcescu-Bratianu a ramas in centrul atentiei anul trecut, chiar daca bancile au inceput sa isi indrepte solicitarile si spre alte artere ale Capitalei, cum ar fi Calea Dorobantilor, Calea Mosilor sau Calea Victoriei. Si bulevardul Ion Mihalache a atras atentia bancilor, majoritatea avand spatii in aceasta zona: Finansbank, Banca Transilvania, ING Bank, Piraeus Bank si Banca Romaneasca.
Reorientarea bancilor catre spatii de pana la 80 de metri patrati, fata de sucursalele de 400-500 de metri patrati a fost una din principalele tendinte de pe piata. La acest trend au contribuit noile concepte ale bancilor, precum Self-Bank de la ING (18 unitati in centru si la periferie), Citibank (3 unitati in zone aglomerate ale Bucurestiului) sau Banca Transilvania, care a ales zona Dorobanti drept locatie pentru noul sau concept de banking-cafÃ?.
Unde se cheltuie banii bancilor
SpaTiile comerciale au devenit de anul trecut unul dintre segmentele cele mai dinamice ale pietei imobiliare romanesti, pe masura ce si-au facut aparitia noi jucatori importanti din retail.
In paralel, jucatorii deja existenti si-au accelerat dezvoltarea, tocmai pentru a putea profita de avantajul primului venit. Este cazul Carrefour, care in decurs de un an, din toamna anului 2003 si pana in toamna anului trecut a deschis nu mai putin de trei hipermarketuri, care au implicat investitii ce se apropie de 100 de milioane de euro. Francezii vor mai deschide anul acesta inca un magazin la Ploiesti si vor incepe lucrarile la alte trei magazine, in Bucuresti, Constanta si Galati. Celalalt operator de hipermarketuri, Cora, va finaliza la randul sau in acest an o investitie de 40 de milioane de euro pe locul fostei fabrici de lapte Miorita si va incepe si constructia unui complex comercial de 25 de milioane de euro la Cluj.
Dezvoltarile unor hipermarketuri precum Cora sau Carrefour atrag dupa sine si alte forme de comert precum magazinele de mobila (ex. Mobexpert) sau cele de bricolaj (Praktiker, Bricostore), aflate tot in cautare de spatii comerciale pentru expansiune.
Retelele de supermarketuri, precum Billa, Mega Image si mai ales unul dintre noii intrati, grupul lituanian VP Market, au inceput sa se intereseze la randul lor de spatii comerciale pentru a putea contracara expansiunea marilor retaileri.
Magazinele cash & carry raman insa una dintre cele mai dinamice forme de expansiune de pe piata locala, in prezent existand aproape 30 de astfel de magazine, operate de doi concurenti germani, Metro si Selgros.
Un rol important in dinamizarea pietei spatiilor comerciale l-a avut si il va avea fara indoiala si grupul german Kaufland, care a achizitionat un important numar de terenuri atat in Bucuresti cat si in principalele orase din provincie. Spre deosebire de Carrefour care are nevoie de suprafete mari de teren, formatul de magazin de numai 3.000-5.000 de metri patrati al Kaufland le permite germanilor sa acceada la spatii comerciale din interiorul oraselor.
Kaufland va deschide primul sau magazin in toamna acestui an la Bucuresti, pe locul fostei fabrici de sapun Stela, urmand ca pana la sfarsitul anului sa ajunga la 6-7 magazine. Ritmul agresiv de expansiune va continua si in anii urmatori, seful companiei, Gunter Grieb, estimand ca pe piata romaneasca vor fi deschise 50 de magazine in urmatorii cinci ani.
Cel mai mic format din retail, magazinele de tip discounter, a dinamizat piata spatiilor comerciale de la parterul blocurilor sau a celor de mici dimensiuni din cartiere. Penny Market, Plus sau Minimax, toate aceste retele au anuntat fiecare ca au in plan pentru urmatorii ani deschiderea a mai multe zeci de magazine sau chiar o suta, volumul cumulat al investitiilor urmand sa se apropie de 300 de milioane de euro. Primele magazine ale celor trei retele au fost deschise recent (Minimax) sau urmeaza sa fie deschise in a doua parte a acestui an (Plus si Penny Market).
Mall-ul, vedeta pietei
Mall-urile raman insa cireasa de pe tortul reprezentat de piata de retail din Romania. Cu doar doua mall-uri in Bucuresti si cate unul, in general de mici dimensiuni, in doar cateva dintre orasele de provincie, piata de profil ramane inca nesaturata, potentialul fiind imens.
In aceste conditii tot mai multe astfel de proiecte sunt anuntate nu doar in Bucuresti, ci si in marile orase din provincie, cum este cazul Iulius Mall Timisoara, o investitie de peste 20 de milioane de euro. Constanta, Cluj sau alte orase mari din provincie sunt si ele vizate de catre dezvoltatori imobiliari activi pe piata locala.
In paralel, fostele magazine universale din orice oras de provincie, acum detinute in cea mai mare parte de investitori importanti, precum fondul de investitii Broadhurst, sunt pe cale sa fie modernizate in urma unor planuri de investitii consistente.
Sunt toate sansele, in aceste conditii, ca piata spatiilor comerciale sa isi continue sau chiar sa isi dinamizeze evolutia, cel putin pana la "momentul 2007", asupra caruia parerile jucatorilor din piata imobiliara sunt impartite.
alexandru.cerchez@zf.ro ; ionut.bonoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
