"De ce are nevoie Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de o fuziunecu Bursa din Sibiu - Sibex (SBX)?", ar fi prima întrebare a cuivadin afara pieţei care-şi aruncă pentru prima dată ochii pestecifrele celor doi operatori de piaţă.
Cu 75 de companii listate pe piaţa principală, a cărorcapitalizare depăşeşte 12 mld. euro (neluând în calcul Erste Bank),cu încă 1.300 de firme pe piaţa RASDAQ, care mai aduc circa 2,6mld. euro, cu tranzacţii zilnice de 5 mil. euro (în prima lună aacestui an) şi, poate cel mai important, cu Fondul Proprietatealistat începând de astăzi, Bursa de la Bucureşti este cea mai marepiaţă de capital din România.
În comparaţie, Bursa din Sibiu se bazează pe piaţa futures pecare a dezvoltat-o în ultimii 15 ani, la început chiar pe bazacelor mai mari emitenţi de pe Bursa de la Bucureşti, şi caregenerează tranzacţii zilnice de câteva sute de mii de euro (banirulaţi efectiv, neluând în calcul marjele).
Cifra de afaceri a BVB e de 8-9 ori mai mare decât cea a Sibex,iar capitalizarea este de 7 ori mai ridicată.
Istoric, relaţia dintre cei doi operatori de piaţă a fost maimereu încordată şi s-a răcit puternic în 2006, când proiectul defuziune a fost respins din cauză că acţionarii celor două burse nus-au înţeles în privinţa evaluărilor la care să se realizezetranzacţia (Ernst & Yung a evaluat atunci BVB la 75 mil. euro,faţă de
6 mil. euro la cât a fost evaluată Sibex).
Imediat, ambele pieţe au intrat într-o competiţie acerbă. Bursade la Bucureşti şi-a lansat propria platformă futures, în timp ceBursa din Sibiu a încercat să se apropie de Bursa din Varşovia, cuajutorul căreia şi-a lansat propria piaţă de acţiuni la începutulanului trecut.
În acest moment, ambele pieţe au arhitectura completă, cel puţinteoretic, fiecare având propriul depozitar, propria casă decompensare şi sisteme de tranzacţionare atât pentru acţiuni, cât şipentru derivate. Astfel, în cazul unei fuziuni, toate structurilecare se dublează ar trebui să fie eliminate. Ar dispărea astfel undepozitar, o casă de compensare şi poate chiar una dintre cele douăplatforme de tranzacţionare. Asta după ce ambele pieţe au investitmilioane de euro în ultimii ani pentru dezvoltarea acestorstructuri. Spre deosebire de BVB, unde principala sursă definanţare au fost profiturile din 2007-2008, Sibex a strâns bani dela acţionari în ultimii ani.
Astfel, la nivelul capitalurilor proprii ale celor două pieţe,raportul era de 3,6 la 1 în favoarea BVB.
Întrebarea firească este: cui foloseştefuziunea?
Principalii acţionari ai Sibex par în acest moment cei maiinteresaţi de accelerarea acestui proces. Printre aceştia se numărăun grup de firme de brokeraj care deţin participaţii semnificative,dar şi SIF-urile, care au cumpărat în ultimul an pachete importantede acţiuni şi au ajuns să aibă doi reprezentanţi în conducereaoperatorului de piaţă. SIF-urile deţin cumulat circa 15% dinacţiunile Sibex, în timp ce la BVB doar SIF Moldova deţine unpachet de 4,7% din acţiuni. Astfel, celelalte SIF-uri ar fiinteresate să obţină o evaluare cât mai mare pentru titlurileBursei din Sibiu.
De asemenea, printre acţionarii puternici ai Sibex se numără şifirmele de brokeraj grupate în jurul lui Daniel Ţepeş, carecontrolează de la începutul anului trecut şi Consiliul deAdministraţie al BVB. Daniel Ţepeş, împreună cu Broker Cluj, IFBFinwest, Prime Transaction, Estinvest şi Delta Valori Mobiliaredeţin şase din cele nouă locuri ale Consiliului de Administraţie dela BVB, iar HTI şi Broker au reprezentanţi şi în conducerea Sibex.La începutul anului trecut, înainte ca ambele burse să se listezefiecare pe platforma proprie, grupul celor şase firme de brokerajdeţinea 28% din acţiunile Sibex şi circa 14% din BVB. După listareaBVB, în luna iunie, atât Ţepeş, cât şi Broker sau IFB Finwest auvândut pachete semnificative de acţiuni, potrivit raportărilor depe Bursă, astfel că forţa grupului în acţionariatul BVB a scăzut.În privinţa deţinerilor pe care grupul le mai are la Sibex nuexistă informaţii publice, însă probabil că participaţiile sunt încontinuare mai mari decât la BVB.
Ce ar avea de câştigat acţionarii BVB?
Unii dintre acţionarii BVB care nu au acţiuni şi la Sibex nu vădcu ochi buni o fuziune proiectată de SIF-uri şi de grupul luiŢepeş, susţinând că aceştia ar putea fi tentaţi să supraevaluezeSibex pentru a câştiga mai mult. Pe de altă parte, un proiect defuziune dezavantajos pentru acţionarii BVB are şanse mari să fierespins de acţionarii Bursei, având în vedere că în ultimele luniinvestitorii străini şi-au consolidat poziţiile. Erste a ajuns sădeţină circa 5% din BVB, iar Franklin Templeton, administratorulFP, are circa 2%.
În anumite condiţii, acţionarii Bursei de la Bucureşti arprefera însă o fuziune cu Sibex. Pentru intermediari, aceasta arînsemna operaţiuni pe o singură piaţă şi, teoretic, scădereacosturilor de tranzacţionare (inclusiv cele cu depozitarul şi cucasa de compensare).
În plus, Bursa nu a avut o viaţă foarte uşoară în ultimii anidin cauza competiţiei cu Sibex. Mai întâi, piaţa futures de laBursă a reprezentat un eşec, investitorii continuând să preferetranzacţiile la Sibiu. În al doilea rând, din momentul lansăriipieţei spot, Sibex a încercat să câştige tratament egal din parteaprincipalului furnizor de listări, statul român. În acest sens,Bursa din Sibiu a dat în judecată statul pentru decizia de a listaRomgaz la BVB fără a discuta şi cu Sibex. De asemenea, la cerereaSIF-urilor, Consiliul Concurenţei a deschis o anchetă privindtarifele practicate de Depozitarul Central (al BVB) pentrutransferul acţiunilor unei companii către alt depozitar. Acesteacţiuni pot întârzia sau chiar bloca listările viitoare alestatului, ceea ce ar frâna dezvoltarea BVB, care acum a prins unmoment favorabil prin listarea FP, ceea ce i-ar putea determina peacţionari să accepte fuziunea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
