Burse - Fonduri mutuale

După listarea Hidroelectrica la Bursă, ce se întamplă în continuare astfel încât să nu rămânem doar cu o simpla poză? 6 decizii concrete pe care premierul Ciolacu le poate lua (transparentizarea şpăgii de la Otopeni) astfel încât Bursa să devină un loc pentru atragerea de capital, în primul rând de către companiile private româneşti

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

După listarea Hidroelectrica la Bursă, ce se întamplă...

Autor: Cristian Hostiuc

09.07.2023, 23:13 4692

Miercuri, 12 iulie, pentru câteva ore atenţia marilor investitori şi a pieţelor bursiere internationale se va îndrepta către România, către Bucureşti, către Bursa de Valori de la noi, pentru prima zi de listare la Bursă a companiei Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie din România, cu o capitalizare care va depăşi 10 miliarde de euro. Spre comparaţie, OMV Petrom, care este cea mai mare companie din România din punct de vedere al cifrei de afaceri, are o capitalizare bursieră de numai 6,7 miliarde de euro.

Hidroelectrica, unde nu statul a vândut acţiuni, ci Fondul Proprietatea, a fost cel mai mare IPO – ofertă publică de vânzare de acţiuni, din Europa din acest an şi s-a încheiat cu succes, având în vedere banii stranşi, 1,6 mld euro şi condiţiile geopolitice şi economice în care s-a desfăşurat, ceea ce este un lucru remarcabil, mai ales că vine din România, o economie care nu prea se bazeză pe Bursă în atragerea de finanţare şi unde numărul de investitori este doar o fracţiune din numărul celor care joacă la pariuri sau şi-au băgat banii în crypto.

Este remarcabil faptul că piaţa de retail a reuşit să strângă ordine de peste 1 miliard de euro, ceea ce arată că există ceva interes şi pentru acţiuni cotate la Bursă.

Dacă întreabă cineva, unii dintre beneficiarii IPO-ului Hidroelectrica sunt şi cei care ţipă că ne vindem ţara străinilor. 30% din banii strânsi de Fondul Proprietatea se reîntorc în conturile a 8 milioane de romani care au pensie privată Pilon II.

Succesul IPO-ului Hidroelectrica trebuie văzut şi în contextul unor pieţe bursiere extrem de tensionate şi a unor investitori extrem de reticenţi, având în vedere inflaţia din lume, creştere dobânzilor la euro şi dolari (creşterea dobânzilor înseamnă scăderea acţiunilor), având în vedere că economiile occidentale plus China se chinuie să nu intre în recesiune, la care adăugăm situaţia geopolitică internaţională extrem de complicată. Faptul că o companie din România, fie ea cea mai mare şi cea mai green, dintr-o ţară vecină cu razboiul din Ucraina, a strâns 8, 1 miliarde de lei, adică 1,63 miliarde de euro în două săptămâni, arată că există ceva interes şi pentru România.

Miercuri, preşedintele Iohannis, premierul Ciolacu plus liderii politici care asigură guvernarea PSD-PNL, vor băga capul în poza de la Banca Naţională unde este programată listarea oficială la Bursă a Hidroelectrica şi când de la ora 10.00 vor începe să se coteze acţiunile Hidroelectrica.

Dacă IPO-ul a fost un succes, evoluţia acţiunilor la Bursă pe termen scurt dar mai ales pe termen lung va fi o altă poveste, având în vedere analizele care arată că acţiunea este supraevaluată şi istoricul unor alte acţiuni care au iesit pe piata prin IPO şi unde preţul a scăzut ulterior.

https://www.zf.ro/zf-24/stefan-vuza-cel-puternic-antreprenor-bursa-valori-bucuresti-subscris-21987453

Să nu uităm că Hidroelectrica nu s-ar fi listat niciodată la Bursă dacă nu ar fi fost o condiţie în PNRR. De peste 10 ani se discuta despre această listare şi niciun guvern PSD, PNL nu s-ar fi grăbit cu asemenea operaţiune.

Întrebarea este ce se întâmplă în continuarea după listarea Hidroelectrica, are guvernul Ciolacu un plan ca să nu rămână doar o poză?

Marţi, în discursul său de la Bursă premierul Ciolacu ar trebui să anunţe că într-o lună va veni public cu un plan concret în câteva puncte care să anunţe următorii paşi pentru piaţa de capital românească:

  1. Listarea la Bursă a Companiei Aeroporturi Bucureşti, o firmă controlată de stat în proporţie de 80% şi de Fondul Proprietatea cu 20%, care este o vacă de muls de către unii şi alţii prin aranjamente secrete. Dacă nu ştiţi şpaga pentru închirierea spaţiilor comerciale de pe Otopeni era de peste 20 de milioane de euro, aşa că vă închipuiţi câti bani reali se fac acolo. Prin listarea la Bursă contractele ar fi publice, chiriile plătite ar fi publice, licitaţiile de închiriere ar fi publice, totul ar fi la vedere. Exact ca la Hidroelectrica, dacă statul ar aproba listarea acestei companii la Bursă, Fondul Proprietatea şi-ar vinde acţiunile, iar apoi compania ar putea să atragă bani pentru dezvoltarea aeroportului, de pe Bursă.

  2. Atragerea de către Romgaz, o companie controlată de stat dar care este pe radarul investitorilor de la Bursă, a 1 miliard de euro din cele 2 miliarde de euro investiţii pentru proiectul de gaze din Marea Neagra, prin vânzarea de acţiuni, prin majorarea de capital sau prin obligaţiuni listate la Bursă. Romgaz a ajuns pe Bursă la o valoare de 3,5 miliarde de euro şi ar putea atrage fără probleme 1 miliard de euro de pe piata de capital.

  3.  Proiectele de investiţii ale marilor companii de stat deja listate de Bursă – Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica să fie finanţate prin piaţa de capital şi mai puţin prin împrumuturi bancare,  aşa cum se întâmplă acum.

  4. Listarea la Bursă a celorlalte companii de stat care se pretează pentru asemenea operaţiune, pentru a fi decăpuşate şi pentru ca activitatea lor economică să fie transparentă. Că tot premierul Ciolacu a înfiinţat la guvern un mamut administrativ, condus de ministrul Marian Neacşu, al doilea om din guvern, care să controleze companiile de stat.

  5. Listarea pe Bursă a băncii deţinută de stat Exim-Banca Românească, care şi aşa vrea să cumpere OTP Bank şi are nevoie de capital.  Prin listarea acestei bănci, care vrea să crească pe piaţă prin achiziţii, se deschide o cale pentru creşterea capitalului românesc în sistemul bancar.

  6. Crearea unui fond al statului de stabilizare a acţiunilor companiilor de stat listate la Bursă atunci când acestea scad din diverse motive, prin achiziţia de pe piată şi vânzarea ulterioară, atunci când pieţele se îmbunătăţesc. Că tot lumea spune că numai investitorii străini fac bani pe Bursă, de ce să nu facă şi statul.

 

Prin listarea Hidroelectrica la Bursă, prin stabilitatea politică din ultimii doi ani, prin evoluţia economiei peste aşteptări, România are o fereastră de oportunitate extraordinară pentru a atrage bani, pentru a atrage capital în economie.

Premierul Ciolacu tot vorbeşte despre patriotism economic, dar acesta se face şi prin dezvoltarea Bursei, care trebuie să devină o piaţă pentru ca firmele româneşti să aibă de unde atrage capital. Banca Transilvania a ajuns cea mai mare bancă din România pentru că a atras capital de pe piaţa bursieră atunci când a avut nevoie ca să crească. De la 4 milioane de dolari, Banca Transilvania a ajuns la o capitalizare bursieră de 3 miliarde de euro, numai prin Bursă şi fără să se vândă, fară să îşi vândă controlul şi decizia la străini, cum este sloganul celor din politică.

Dacă Ciolacu dezvoltă piaţa de capital cu ajutorul companiilor de stat, Bursa va atrage şi companii private, iar investitorii privati vor aloca bani şi pentru aceste companii.

Bursa de la Bucureşti poate creşte acum, în această fereastră de oportunitate, si poate contribui la dezvoltarea capitalului românesc, aşa cum scrie în toate programele de guvernare.

Pentru ca economia României să crească de la 300 de miliarde de euro acum, la 600 de miliarde de euro în câţiva ani, Bursa trebuie să devină un pilon important în atragerea de bani atât pentru companiile de stat, cât mai ales pentru companiile private.

Nu ştiu dacă premierul Ciolacu a auzit de platforma Seedblink, o platforma de crowdfounding care a apărut în urmă cu 3 ani şi care a atras peste 170 de milioane de euro pentru start-up-urile de tehnlogie din IT, cărora le-a oferit ceva bani şi speranţă că pot visa să ajungă un nou UiPath. Bineînteles că nu toate aceste start-up-uri vor avea succes, dar dacă 20% dintre ele vor trece mai departe la următoarea rundă de finanţare, este un lucru remarcabil pentru România, mai ales că multe pieţe occidentale europene nu au aşa ceva.

Dacă vrea, dacă întelege, dacă îşi dă seama că într-un termen scurt poate reţine atenţia marilor investitori către România, premierul Ciolacu poate să împingă, într-un an, multe lucruri pe piaţa de capital, fără să îşi erodeze capitalul politic, ci dimpotriva.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO