Anul valutar 2005 a fost extraordinar prin intarirea spectaculoasa a leului, dupa 15 ani in care piata fusese obisnuita cu o unica tendinta de depreciere.
Apogeul a fost atins in septembrie, cand moneda nationala acumulase o apreciere medie de 14,5% in raport cu euro, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Luand in calcul si inflatia de circa 8%, a rezultat o apreciere spectaculoasa a leului in termeni reali, de 22%. Anterior, din ianuarie 2001 si pana in octombrie 2004, leul suferise o depreciere de 40%.
Din acest punct de vedere, pariul pe leu a fost pe deplin castigator, spre deosebire de plasamentele in valuta, care au suferit ajustari drastice.
In ciuda aprecierii in raport cu principalele valute, leul ca moneda de economisire a primit insa o lovitura puternica in conditiile in care BNR a pornit in prima parte a anului tavalugul scaderii dobanzilor si astfel, in toamna, bancile comerciale n-au mai ezitat sa duca dobanzile la depozite semnificativ sub nivelul inflatiei. Caracterul real negativ al dobanzilor pasive a fost accentuat de reinflamarea inflatiei in lunile de toamna, iar drept consecinta economisirea si-a oprit cresterea, inregistrand o stagnare la nivelul lunii octombrie.
Totusi, prima jumatate a anului a adus in mod incontestabil castiguri importante investitorilor pe pietele monetara si valutara, pe fondul unei aprecieri consistente a leului dublata de un nivel inca ridicat al dobanzilor. Iar cea mai buna dovada au constituit-o intrarile de capitaluri speculative, estimate la cel putin 2 mld. euro.
Treptat, scaderea dobanzilor la depozitele in lei, incepand cu cele atrase de Banca Nationala, a ajuns sa orienteze atentia investitorilor spre alte forme de plasament, cel mai mare avant luandu-l fondurile mutuale.
Cu o anumita intarziere fata de dobanzile la depozite, si dobanzile la creditele in lei au consemnat in cursul acestui an o cadere de-a dreptul spectaculoasa, de peste 10 puncte procentuale, in timp ce dobanzile la creditele in valuta au beneficiat de conjunctura internationala deosebit de favorabila data de faptul ca nivelul dobanzilor la euro si dolar s-a situat multa vreme la minime istorice.
Semnalul schimbarii de directie a cursului leului a fost dat in noiembrie 2004, cand BNR a inceput sa lase mai multa libertate pietei in dirijarea cursului, iar apoi trendul a fost consolidat puternic de patrunderea capitalurilor straine, care au si primit acces formal liber in aprilie.
Intarirea leului, alimentata de fluxurile de capitaluri care au intrat in piata, a ajuns insa pana la niveluri care au deranjat banca centrala, in conditiile in care nu mai este sustinuta si de castiguri de productivitate.
Fata de anul trecut, aprecierea nominala a leului s-a restrans in ultimele luni ale anului, de la 8,5% la 6,5%, in conditiile in care banca centrala nu a mai cumparat valuta de pe piata interbancara inca de la sfarsitul lui septembrie, insa media anuala a ramas consistenta.
In absenta BNR, cresterea cursului euro a devenit vizibila chiar de la inceputul lunii octombrie, piata fiind lasata sa porneasca in cautarea unei paritati de echilibru, undeva la nivelul a 3,65 lei pentru un euro.
Chiar daca si-a intrerupt interventiile pentru o perioada relativ lunga, banca centrala ramane la ideea ca astfel de operatiuni pe piata valutara ii sunt permise intr-o economie deschisa, de mici dimensiuni si cu regim de curs flexibil, fara a avea insa o tinta anume.
Intrarile de capital (speculative sau nu) si reducerea interventiilor bancii centrale pe piata valutara au creat presiuni asupra cursului de schimb, excesul de valuta din piata determinand deprecierea euro si a dolarului american.
Cat priveste rata dobanzii de politica monetara, reducerea acesteia nu a influentat prea mult intr-o prima faza reducerea ratelor dobanzilor bancilor comerciale, din cauza unui efect normal de intarziere de propagare a acestei masuri.
Banca centrala a redus rata dobanzii in acest an mai rapid si mai puternic decat si-ar fi dorit, in primul rand pentru a restrange diferentialul de dobanda fata de pietele internationale.
In momentul in care dobanzile la euro si dolar au inceput sa urce a aparut si pentru Banca Nationala oportunitatea unor majorari de dobanda, care s-au si materilizat, la inceput timid, din noiembrie.
BNR a fortat scaderea dobanzilor la lei inca din ianuarie, in pregatirea etapei de liberalizare a contului de capital, care a avut loc in aprilie. Astfel, apetitul capitalurilor speculative pentru jocul pe leu ar fi trebuit sa scada odata cu reducerea diferentialului dintre dobanzile oferite la lei si ratele de pe pietele mature.
Banca centrala a fortat inca o scadere a dobanzilor in august, cand a restrans drastic volumul sterilizarilor de pe piata monetara, permitand acumularea unui exces de lei. Miscarea s-a produs odata cu trecerea la noul cadru de politica monetara - tintirea inflatiei.
Inca un soc asupra dobanzilor s-a produs la jumatatea lui septembrie, cand BNR a decis reducerea dobanzii de politica monetara cu un punct procentual, la 7,5% pe an, si a celei oferite la facilitatea de depozit cu 3 puncte procentuale, la 1% pe an. Aceasta din urma a influentat mai mult piata, in conditiile in care bancile plasau in aceasta facilitate cea mai mare parte a excesului de lichiditati, in lipsa operatiunilor de sterilizare. Banca centrala spera ca prin aceste masuri sa determine scaderea apetitului capitalurilor speculative, in conditiile in care leii obtinuti prin vanzarea de valuta nu mai pot fi plasati usor in conditii atractive.
O alta problema a BNR este ca nu poate absorbi la sterilizare numai banii bancilor care atrag economii substantiale de la populatie, pentru a le incuraja sa acorde dobanzi real pozitive.
Asa ca pentru a evita sa remunereze plasamente speculative, BNR a restrans sterilizarea in ansamblu, ceea ce a provocat nemultumirea dealerilor si investitorilor care nu au mai avut unde sa-si plaseze toti banii. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, avertizase la inceputul toamnei ca sterilizarea nu se va mai face in mod automat, ci numai atunci cand excesul de moneda ameninta sa genereze presiuni inflationiste.
In acelasi timp, banca centrala a ajuns la convingerea ca aprecierea leului nu mai ajuta nici in lupta cu inflatia, dupa ce majoritatea analistilor considerau ca banca centrala va permite scaderea cursului in continuare, aceasta fiind ultima parghie de lupta impotriva cresterii preturilor. De la un punct incolo, aprecierea devine excesiva, nu mai ajuta si poate crea probleme de credibilitate, a fost concluzia BNR.
Guvernatorul Bancii Nationale sustine ca valoarea leului depinde si de ceea ce se intampla in economie, nu numai de fluxurile financiare, respectiv de fondurile care intra in economie si care preseaza spre o apreciere a cursului.
Asa cum era de asteptat, ratele pasive ale dobanzilor (pentru depozite) si-au oprit scaderea, in urma reducerii excesului de lichiditate de pe piata monetara. Bancile comerciale vor fi obligate astfel in continuare sa concureze prin cresterea dobanzilor cu care remunereaza economiile clientilor, pentru a atrage lichiditati.
Pe partea de creditare, sfarsitul anului a adus noi pasi de ieftinire a creditelor in lei. De altfel, BNR a fost surprinsa de rapiditatea cu care bancile au redus dobanzile la creditele in lei dupa ce a provocat scaderea dobanzilor la minime istorice pe piata monetara si a blocat creditarea in valuta.
La sfarsit de an, piata dobanzilor la depozitele pe un an are oferte de cel putin 6% pe an de la BCR, Banca Transilvania, Banca Tiriac, CEC, Alpha Bank, OTP Bank, Carpatica, Piraeus Bank, UniCredit, Libra, Romexterra, ProCredit, Finansbank, Daewoo si MRB. Trei dintre cele mai mari banci de retail - BRD, Raiffeisen si Bancpost - practica insa in continuare dobanzi real negative, inferioare chiar prognozei de inflatie a BNR de 6% pentru sfarsitul lui 2006.
Aurul a adus castiguri de pana la 30%
2005 a readus in atentia investitorilor si aurul ca alternativa de plasament cu crestere peste medie. Pe fondul tendintei ascendente inregistrate de pretul de pe piata internationala, gramul de aur a ajuns sa fie din ce in ce mai scump si la Bucuresti, pretul de referinta publicat de BNR atingand la inceput de decembrie un maxim istoric de 52,9597 lei, in crestere cu aproape 30% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Potentialul de castig al tranzactiilor cu aur a fost sesizat inca din 2004 de BCR, care a inceput sa cumpere aur de la clientii persoane fizice si juridice, oferind cotatii proprii. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
