Patru acoperişuri din cinci montate în acest an în România aufost pentru locuinţe vechi, după ce piaţa construcţiilor atraversat un al doilea an de scădere, iar proprietarii unor casemai vechi au găsit un bun moment pentru o investiţie în acoperiş,deşi în unele cazuri preţurile au crescut pe fondul scumpiriioţelului. "După estimările noastre, realizate în baza vânzărilor depână acum şi luând în calcul şi parametrii care se află în strânsălegătură cu realizarea de construcţii noi - de pildă vânzările dinsegmentul de cărămidă sau beton - aproximativ 85% din piaţă aureprezentat vânzările pentru proiecte de renovare a construcţiilordeja existente şi aproximativ 15% de construcţiile noi.
Această proporţie a fost generată atât de contextul economicactual, cât şi de faptul că a trecut deja o perioadă lungă de timpde când mulţi posesori de case au realizat investiţia înconstrucţia imobilului, iar acoperişul necesită deja reparaţii", adeclarat Zoltan Szoke, business unit manager Ruukki România şiBulgaria, segmentul de acoperişuri. Reprezentantul companiilorcontrolate de grupul finlandez Rautaruukki susţine că mulţi clienţinu au apelat de la bun început la soluţii de acoperiş de bunăcalitate, iar cei care au ales să meargă pe produse mai ieftine saupe improvizaţii au avut nevoie să înlocuiască acoperişul."Segmentul de renovări a fost un motor esenţial al pieţei în 2010,ponderea acestuia în totalul pieţei de construcţii ajungând la35-40%, faţă de 10%, cât era până în 2009. Chiar dacă nu se maiconstruiesc locuinţe noi, proprietarii încă mai alocă bugete, maimici, ce-i drept, pentru renovări. În 2011 estimăm o pondere la felde importantă a segmentului renovărilor în piaţă", afirmă şi AndreiSulyok, director general Lindab România, companie controlată degrupul suedez Lindab. Cele două companii sunt printre cei mai marijucători de pe piaţa locală de învelitori, care, potrivit unuistudiu realizat de compania de consultanţă Neomar Consulting, aavut în 2009 o valoare de aproximativ 116 milioane de euro, înscădere cu 34% faţă de anul precedent.
Din totalul pieţei, segmentul de ţigle metalice a avut cea mai marepondere, de aproximativ 50%.
Românii au "prins gustul" tablei pecasă
Sulyok, care a prezentat aceleaşi valori, estimează că piaţa vascădea cu 5-10% în acest an, iar în 2011 va avea o evoluţiesimilară, în condiţiile în care sunt foarte puţine case noi, iarsegmentul industrial este în continuare blocat. Pe de altă parte,reprezentantul Ruukki susţine că ponderea ţiglei metalice întotalul pieţei de învelitori va creşte în 2011, în detrimentulcelorlalte segmente. "Judecând după evoluţia segmentului de tablătip ţiglă din ultimii ani, este evident că acest tip de acoperiş acâştigat tot mai mult teren şi că va continua să diminueze cota depiaţă a altor sisteme de acoperiş. De aceea, personal, consider căaceastă tendinţă va contribui la creşterea pieţei de tablă tipţiglă în 2011, atât în termeni de valoare, cât şi în termeni devolum, chiar dacă preţul mediu de achiziţie a scăzut în 2010.Volumele vor fi însă suficient de mari încât să compenseze oposibilă scădere în termeni de valoare. Practic, nu vorbim de ocreştere a pieţei de acoperişuri în general, ci de o creştere asegmentului de tablă tip ţiglă", a afirmat Szoke.
El nu exclude totuşi scăderi la nivelul întregii pieţe, în 2011."Nu putem estima încă de acum un cuantum exact, din simplul motivcă ne lipseşte unul din termenii ecuaţiei, şi anume care estevaloarea reală a pieţei de acoperişuri din România. Din datelenoastre, dar şi ale altor jucători din segment, studiile realizatepână în acest moment nu par să reflecte foarte exact realitateapieţei", a spus reprezentantul grupului finlandez. El apreciază căsegmentul din tablă tip ţiglă reprezintă peste 50-55 % din totalulpieţei de acoperişuri, restul fiind reprezentat de alte sisteme deacoperiş, de tipul ţiglă din beton, ţiglă ceramică, bitum sau tablăondulată. Cea mai mare pondere după tabla tip ţiglă o are ţiglaceramică. Ceva mai pesimişti legat de evoluţia pieţei suntreprezentanţii companiei Coilprofil, parte a grupului belgian cuacelaşi nume, care estimează că piaţa va scădea în acest an cu10-20%. "Pentru 2011 vedem o stagnare a pieţei la nivelul anului2010", a declarat Cristian Mătăşel, director de vânzări alcompaniei. Alţi jucători importanţi din această piaţă suntMegaprofil, Plannja sau ArcelorMittal Construction România. OŢeluld preŢul acoperiŞului "Preţurile la ţiglele metalice au crescut cu25%, în medie, de la începutul anului, faţă de sfârşitul lui 2009,pe fondul creşterii preţului la materia primă (oţel) din primajumătate a anului 2010, cauzată de scumpirea minereului de fier cu80-90% faţă de preţurile din trimestrul patru din 2009. În prezent,preţurile au ajuns la o stabilizare şi nu estimăm să mai creascăpână la sfârşitul anului", spune Sulyok.
El precizează că Lindab a majorat preţurile de bază ale produselorcu 15-25%, iar pentru a contrabalansa impactul acestor creşteriasupra clienţilor, compania a implementat un sistem de campaniipromoţionale regulate. În schimb, reprezentantul Ruukki afirmă căîn acest an nu au existat diferenţe majore de preţ, dar confirmăexistenţa promoţiile din piaţă, cu reduceri de preţuri la anumitemodele sau culori. "A scăzut şi preţul mediu de achiziţie, faptcare a necesitat un efort mai mare de vânzări, pentru a puteaacoperi din volume diferenţa de preţ", a afirmat Szoke.Reprezentantul Coilprofil a afirmat că preţurile de vânzare aucrescut în medie cu 7-15% în acest an. "Coilprofil a avut treicampanii promoţionale care au reuşit să menţină vânzările lanivelul anului trecut, comparând perioadele similare", a adăugatMătăşel, care spune că principala problemă cu care s-a confruntatcompania în ultima perioadă a fost legată de "ofensiva agresivă aproduselor low cost". Când plou În cas uiŢi de criz Printremăsurile luate de producători pentru combaterea efectelor negativegenerate de criză se regăsesc managementul strict al costurilor şireducerea cheltuielilor, dar şi realizarea de investiţii înmarketing şi comunicare, lansarea de produse noi sau consolidareareţelelor de distribuţie. Jucătorii cer însă şi sprijinulautorităţilor.
"Pentru susţinerea creşterii pieţei, ar fi nevoie de îmbunătăţireacondiţiilor de creditare, investiţii în infrastructură, stimulareainvestiţiilor în proiecte imobiliare", spune Sulyok. ReprezentantulRuukki apreciază că deblocarea creditării depinde de evoluţiaîntregului climat economic în România. "În lipsa unei siguranţe asursei de venit şi în lipsa unei stabilităţi financiare, a cursuluide schimb valutar, consumatorii sunt mai puţin înclinaţi să apelezela credite ipotecare pe termen lung", a afirmat Szoke. Pe de altăparte, el susţine că ţiglele metalice sunt un produs de necesitate,a cărui achiziţie nu poate fi mult amânată. "Dacă plouă în casă nupoţi să aştepţi să se relanseze economia, trebuie să iei măsuri", apunctat reprezentantul Rautaruukki. Referitor la momentul reveniriipe creştere a pieţei construcţiilor din România, producătorii suntrezervaţi. Szoke spune că pe pieţele internaţionale, unde grupuleste prezent, se simte deja o revigorare, însă în România va maidura probabil încă doi ani, şi nici atunci nu se va mai înregistra"efervescenţa" din 2007. Sulyok apreciază că 2011 va avea cel maiprobabil o evoluţie similară cu 2010, cel puţin în prima parte aanului, existând şi posibilitatea unei creşteri foarte reduse.Ruukki România, cu afaceri de 68,2 milioane lei (16 mil. euro) în2009, estimează că rulajul va urca cu 10% în acest an.
Ponderea sistemelor din tablă tip ţiglă din totalul vânzărilorcompaniei se va păstra şi în 2010 la aproximativ o treime. LindabRomânia mizează în 2010 pe o cifră de afaceri similară cu cea deanul trecut, când a raportat un rulaj de 85,2 milioane lei (20 mil.euro). Totodată, compania estimează că va înregistra în acest an ocreştere a vânzărilor în volum. Potrivit datelor proprii, Lindab aavut în 2009 o cotă de 7,5% pe întreaga piaţă a invelitorilor şi deaproximativ 15% pe segmentul de ţigle metalice. "Pentru 2010 va fio scădere uşoară faţă de 2009. Pentru 2011 ne propunem o creşterede minim 20% faţă de 2010. (...) Ponderea ţiglei metalice din totalcifră de afaceri în 2011 va fi între 20 şi 25 %", a afirmat Mătăşelde la Coilprofil, firmă care a raportat anul trecut o cifră deafaceri de 27,5 milioane lei (6,5 milioane euro). Compania susţinecă are o cotă de 11% pe segmentul ţiglelor metalice premium. FÂrÂfabrici noi Reprezentanţii Ruukki şi Lindab susţin că în prezentcapacităţile de producţie pe care le deţin sunt suficiente, astfelîncât nu sunt necesare investiţii în unităţi noi. "Centrul deproducţie din România, secţia de profilare, a reprezentat oinvestiţie cu valoare foarte ridicată, care ulterior a fostcompletată şi cu alte utilaje transferate din Ungaria în România.În prezent considerăm că nu mai este necesar să realizăm investiţiinoi pe acest segment, din contră, trebuie să amortizăm investiţiilemari pe care le-am realizat deja", declară Szoke.
În 2008, Ruukki România a finalizat primul centru de producţie dinRomânia, la Bolintin Deal, în urma unei investiţii de 35 demilioane de euro, cea mai mare investiţie greenfield a Rautaruukkiîn afara Finlandei. "În acest moment, dispunem de capacităţiletehnice şi de forţa de muncă necesare pentru a procesa o cerere încreştere, motiv pentru care nu intenţionăm să investim în noifabrici/linii de producţie. În plus, ne ghidăm după principiul căeste indicat să avem cheltuieli cât mai mici şi mai flexibileîntr-o astfel de perioadă de criză. O nouă fabrică ar creacheltuieli nejustificate, aşa că o astfel de investiţie ar fi ogreşeală tactică", spune Sulyok. Pe de altă parte, investiţiilecompaniei din această perioadă vizează diversificarea canalelor dedistribuţie, o decizie importantă din acest an fiind înfiinţarea a17 centre regionale. Directorul de vânzări al Coilprofil afirmă căultima investiţie importantă a companiei, de 5,5 milioane de euro,a fost finalizată la mijlocul anului trecut şi a vizat o linie deproducţie de sisteme pluviale complete, la fabrica din Prahova.Compania intenţionează să realizeze investiţii pentru lansarea unorproduse noi, pentru segmentul rezidenţial, a adăugat Mătăşel.Important este ca şi pe segmentul rezidenţial să fie lansate noiinvestiţii, pentru a fi nevoie de alte acoperişuri noi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
