Industria arhitecţilor trăieşte modest în prezent, din proiecte publice de infrastructură sau mici investiţii private. În aşteptarea deblocării creditării şi revenirii încrederii investitorilor, arhitecţii susţin că accentul trebuie pus pe atragerea de fonduri europene, după modelul altor state care au folosit această opţiune pentru modernizarea infrastructurii.
Statul a început o serie de investiţii în infrastructură şi consolidări de obiective publice, dar acestea nu pot compensa seceta din zona rezidenţială, în timp ce în materie de malluri sau clădiri de birouri noi, proiectele care necesită în aceste zile un design nou pot fi numărate pe degete.
Cu alte cuvinte, arhitecţii nu resimt încă semnalele pozitive din piaţa imobiliară transmise de alţi jucători şi aşteaptă în special o activitatea mai mare în zona atragerii de fonduri europene pentru infrastructură, dar şi pentru proiecte private, lucru posibil după cum o serie de investitori au demonstrat.
"Evoluţia pieţei de proiectare de arhitectură, după aceşti ani de criză, este nesemnificativă. Ar putea creşte dacă se vor deschide noi axe de finanţare din fonduri europene, dacă România ar urgenta semnarea unor protocoale cu UE precum programul Jessica (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas, n.r.), dacă executivul va demara noi direcţii de investiţii în programe arhitecturale de transport (gări, aeroporturi), educaţie, sănătate - spitale, cultură - muzee, sau dacă se va relansa creditarea în domeniul imobiliar", spune arhitectul Bogdan Babici, proprietarul biroului Tecon.
El evaluează piaţa la aproximativ 280 milioane euro, luând în calcul cifrele de afaceri ale companiilor mari din segment, care încasează valoarea integrală a contractului de proiectare. Contractele includ şi onorariile proiectanţilor de specialitate, precum inginerii structurişti sau de instalaţii. Tecon a avut anul trecut o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei (1,5 mil. euro) şi un profit net de 2 milioane de lei (475.000 de euro), cu o echipă formată din 18 angajaţi.
Călin Negoescu, asociat în cadrul biroului Westfourth Architecture, cu afaceri de 1,1 milioane de euro anul trecut, spunea de asemenea recent că a semnalat o oarecare lipsă de inventivitate din partea investitorilor în ceea ce priveşte asigurarea finanţării pentru realizarea noilor proiecte, astfel că piaţa de proiectare deocamdată "nu dă semne de revenire".
Karoly Nemeş, membru fondator al biroului Graphic Studio, ale cărui afaceri s-au ridicat anul trecut la 1 milion de lei, jumătate faţă de perioada 2007-2008, arată că piaţa românească de construcţii, şi implicit de proiectare, a trecut parţial prin două etape de dezvoltare imobiliară - construcţia de centre comerciale şi clădiri de birouri, respectiv de locuinţe - în timp ce etapa a treia, care reprezintă investiţiile publice în infrastructură, nu excelează.
"La noi totul se rezolvă de azi pe mâine, noi nu cunoaştem sau nu vrem să ştim ce facem săptămâna viitoare, anul viitor, deceniul următor. Un factor important ar putea fi, şi nu înţelegem de ce nu se exploatează la maximum, accesarea fondurilor europene. Fondurile care au făcut din Spania ţara europeană cu cea mai modernă infrastructură de transporturi", a spus arhitectul. El afirmă că nu se întrevăd factori care ar influenţa piaţa de construcţii în 2011. "Şi vine 2012 cu nişte alegeri, poate atunci vom vedea nişte investiţii, dar tot «heirupiste», fără acea viziune-strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung, care ar trebui să fie obligatorie pentru orice guvern, indiferent de coloratura politică", a mai spus Nemeş.
Arhitecţii de la Graphic Studio au lucrat la proiectarea Arenei Naţionale, în consorţiu cu firma GMP Architekten şi în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu. Alte proiecte în care firma a mai fost implicată sunt Casa Fotbalului sau Piscina Olimpică de la Timişoara.
Marius Călin, fondator al biroului de arhitectură ZIP & BDX Studio, susţine că evaluarea anuală a acestui tip de piaţă este dificilă din cauză că majoritatea proiectelor se desfăşoară pe o perioadă de câţiva ani de la emiterea autorizaţiei de construire, însă indică drept punct maxim de dezvoltare intervalul 2006-2008.
Salarii medii de 650 de euro. Un birou de arhitectură care poate derula proiecte mai complexe are minimum 8-10 angajaţi, iar în actualele condiţii de criză există diverse moduri de remunerare a angajaţilor, spune Bogdan Babici.
Angajaţii primesc fie salarii fixe, a căror medie actuală este undeva la 650 de euro, fie salariu minim, cu bonificaţie la proiect, procentual din profitul realizat, iar în acest caz salariul de bază este de aproximativ 300 de euro, în timp ce bonificaţia este de 10-15%. El susţine că onorariile percepute de arhitecţi au scăzut în domeniul programelor comerciale, dar s-au menţinut în cazul proiectelor rezidenţiale de lux, clienţii înţelegând că economiile în derularea investiţiei nu trebuie făcute tocmai la capitolul proiectare.
Pe de altă parte, el a afirmat că una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat biroul de la venirea crizei a fost scăderea pieţei concomitent cu o creştere a concurenţei, care nu s-a manifestat în planul calităţii, ci mai mult sub aspect financiar, în sensul în care anumiţi jucători au scăzut foarte mult preţul până la punctul la care nu a mai existat profit pentru birou.
Contractele încheiate de companie în 2010-2011 includ proiecte integrate şi specialităţi pentru infrastructura industrială sau pentru baze sportive. În prezent, biroul lucrează la un studiu amplu pentru reconversia unei platforme industriale.
Fondatorul ZIP & BDX Studio spune că un birou are în medie între 3 şi 6 angajaţi, iar structura salarială este influenţată de "aspiraţiile aberante către salariile din UE". "Incapacitatea educaţională de a susţine evoluţia profesiunii contemporane a condus - mai bine spus a adjudecat, denaturarea profesiunii de architect iniţiată în deceniul predecembrist. Trebuie să schimbăm radical educaţia şi implicaţia profesională." ZIP& BDX Studio a primit în acest an un premiu pentru proiectarea unui pavilion al Hidroelectrica. Călin este şi profesor de arhitectură în România şi în SUA.
Departe de Europa. Babici susţine că piaţa locală de arhitectură nu se poate compara cu cea din alte state europene, unde există principii sănătoase de concurenţă, care stimulează performanţa. "Acolo a fi arhitect chiar reprezintă ceva şi responsabilităţile sporite ale arhitecţilor sunt remunerate în mod just, serviciile lor fiind apreciate. Aici toată lumea se pricepe, nevoia de arhitectură nefiind conştientizată încă".
Babici a spus că din cauza crizei multe din birourile şi companiile de proiectare n-au rezistat şi s-au divizat, ceea ce a dus la apariţia unui număr ridicat de birouri individuale sau firme mici, care acoperă nişe restrânse de piaţă.
"Numărul firmelor care fac arhitectură adevărată şi proiectează la un standard ridicat este extrem de restrâns şi asta se poate vedea în numărul mare al construcţiilor fără căpătâi realizate în ultimii ani."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
