Unele birouri de arhitectura sunt nevoite sa renunte la anumite contracte pentru ca forta de munca limitata nu le permite noi angajamente. In acelasi timp, ele trebuie sa duca o politica salariala foarte agresiva pentru a nu-si pierde angajatii in favoarea unui concurent dispus sa plateasca mai bine. Mai mult, ele trebuie sa puna in acelasi timp deoparte garantii financiare necesare dobandirii pe viitor a proiectelor mari sau cu un grad ridicat de risc.
Daca in cazul cimentului sau al altor materiale de constructii cresterea cererii incepe sa fie acoperita prin sporirea productiei, acoperirea lipsei unui numar suficient de arhitecti pentru a face fata pietei este deficitara.
"Nu avem suficienta forta de munca specializata in acest domeniu. Ca sa-i angajam trebuie ori sa ii platim mai bine decat concurenta, ori sa ii luam ca debutanti si sa-i crestem noi. Problema este ca se poate intampla sa-i crestem pentru ca dupa aceea sa plece in alta parte", explica Sorin Gabrea, de la firma de arhitectura Western Outdoor. Centrul de "productie" al arhitectilor este facultatea. Nivelul locurilor de la facultatile de arhitectura nu a inregistrat, in medie, evolutii deosebite in ultimii ani, in ciuda exploziei pietei de constructii. Specializarile vedeta, cele spre care se indreapta marea majoritate a tinerilor, au ramas stiintele economice, informatica sau dreptul. In acelasi timp, universitatile cu profil politehnic scot pe piata generatii din ce in ce mai restranse de ingineri. Un impediment important in dezvoltarea pietei de profil este si mentalitatea arhitectilor romani, care prefera sa lucreze pe cont propriu si sa fie propriii directori. "Este vorba despre tentatia profesiilor liberale de a lucra pe cont propriu. Foarte multi arhitecti romani doresc sa fie independenti si prefera sa-si exercite profesia in cadrul birourilor particulare, avand astfel acces numai la proiecte mici", explica Serban Tiganas, vicepresedinte OAR.
Dupa o crestere de 16% anul trecut si una estimata la 25%-27% anul acesta, piata constructiilor va fi din nou, ca si in 2006, unul dintre cele mai importante motoare de crestere economica a Romaniei.
Arhitectii buni, cu experienta, vor deveni din ce in ce mai scumpi, iar marile birouri de arhitectura vor fi nevoite sa se extinda pentru a-si consolida pozitia pe piata si pentru a putea ataca proiecte din ce in ce mai mari.
Presiunea pietei se resimte vizibil in onorariile incasate de arhitecti. Un proiectant este platit in medie cu 10 euro/mp, in timp ce acum cinci ani pretul era de 2 euro/mp.
Creste concurenta la Arhitectura
La Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti, la admiterea pentru acest an universitar au dat examen 853 de candidati pe cele 400 de locuri, din care 170 subventionate de stat si 230 cu taxa. Concurenta a fost de cinci pe loc la buget si de peste doi candidati pe loc per total. La ASE Bucuresti concurenta a fost la unele specializari de peste opt candidati pe locurile de stat.
"An de an constatam ca gradul de concurenta la facultatea de arhitectura creste. Nu vorbim de salturi spectaculoase ca in cazul stiintelor economice, ci de o crestere progresiva", a declarat Stefan Scafa Udriste, decanul Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Ion Mincu.
Unul dintre lucrurile care reusesc sa mai dinamizeze aceasta piata este obligativitatea studentilor de la arhitectura de a efectua un stagiu de practica de doi ani in cadrul unui birou de arhitectura. Insa aceasta obligatie, nefiind aplicata in mediu organizat, prezinta si ea dezavantajele ei. Studentii din anii terminali se grabesc sa se angajeze la firme de arhitectura pentru a putea profesa la cat mai scurt timp dupa absolvire. Acest lucru inseamna insa ca ei vor neglija o parte din cursurile de la facultate. "Studentii din anii mai mari intra pe piata de arhitectura mai repede, pentru a-si indeplini stagiatul. Acest lucru inseamna insa ca trec mai putin pe la cursuri, ceea ce afecteaza cunostintele lor. Cred ca putem vorbi despre necesitatea introducerii unui sistem de practica la nivel organizat, in cadrul facultatii, care sa garanteze si calitatile practice, si pe cele teoretice ale studentilor", considera Tiganas.
Desi nu implica o concurenta directa, examenul organizat de Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) pentru dobandirea dreptului de semnatura ne ofera si el indicii clare despre evolutia acestei piete a fortei de munca.
In 2004, numarul celor care s-au inscris la acest examen, desfasurat sub forma unui interviu, a fost de 193, conform datelor furnizate de OAR. In 2005 numarul lor a fost de 226, iar anul trecut de 329, ceea ce inseamna ca in doi ani numarul celor care doresc sa profeseze arhitectura cu drept de semnatura a crescut cu peste 60%. De fapt, cresterea numarului de candidati la acest concurs a determinat OAR sa modifice programul de examinare, de la o singura sesiune in 2004, la trei sesiuni in 2005, pentru ca anul trecut examenul sa fie organizat de patru ori. In Romania sunt in prezent 4.720 de arhitecti care au dreptul de a executa proiecte individual. Conform Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), piata constructiilor va atinge la sfarsitul acestui an nivelul de 8,7 mld. euro si va reprezenta pe termen mediu circa 12% din PIB, fata de 10 procente anul trecut. Oficialii ARACO au estimat ca pretul pe metrul patrat construit va creste in medie cu 15%-17% in 2007, mai ales din cauza cresterilor salariale de pe aceasta piata cu 23%. Producatorii de materiale de constructii au anuntat si ei scumpiri ale produselor pe care le comercializeaza.
Forta de munca mai scumpa
Cererile salariale nu vor intarzia sa apara si din partea arhitectilor. "Pe piata fortei de munca a arhitectilor va avea loc o adevarata criza, iar terenul de lupta va fi pretul. In momentul de fata ora de lucru nu poate fi mai ieftina de 15 euro, iar acest pret va creste in continuare", considera Gabrea. Dupa parerea lui, nevoia de arhitecti trebuie acoperita cat mai repede, pentru a se putea profita cat mai bine de trendul ascendent al pietei.
"Perioada de crestere de acum, care se va domoli in vreo cinci ani, este una careia ii vom duce dorul", spune el.
Pentru a asigura calitatea serviciilor sau pentru a obtine contracte importante, unele firme sunt nevoite sa renunte la proiectele mai mici. Folosind in cea mai mare parte capital strain, vom tripla in trei ani numarul de mall-uri din Bucuresti, stocul spatiilor de birouri creste intr-un ritm alert, iar din ce in ce mai multe persoane cu dare de mana se inghesuie sa-si asigure batranetea sau a doua tinerete in vilute sau imobile rezidentiale cochete, de lux si super lux. Banii si proiectele exista. Investitorii vor fi in continuare atrasi de randamentul oferit de piata noastra, randament care desi este in usoara scadere inca este de doua-trei ori mai mare decat ceea ce ofera pietele mature din statele vestice. Evolutia exploziva nu se va opri insa la influxurile masive de capital strain. Dupa parerea lui Calin Negoescu, director tehnic al firmei de arhitectura Westfourth, un alt impuls foarte important va fi cel dat de investitiile de stat, pentru care exista fonduri imense, dar nu si puterea de absorbtie necesara. "In Romania totul trebuie construit din nou, refacut sau reamenajat. Statele din Vest au terminat deja procesul de reconstructie. La noi totul este de construit sau de reabilitat. Pe undeva e bine sa stii ca vei avea de munca, pe de alta este descurajant", spune Negoescu. Westfourth, desi a angajat anul trecut inca opt arhitecti, fiind acum 25 in total, inca simte presiunea cererii din ce in ce mai mari pe piata de profil. "Ne-am mutat intr-un spatiu dublu, ne-am crescut personalul si inca suntem supraincarcati", a declarat el.
Politica salariala dusa de firmele mai mari va fi influentata in mare proportie si de cota lor de piata, care le garanteaza o vizibilitate mai buna si un acces mai facil la contractele valoroase. "Trebuie spus ca in ceea ce priveste onorariile, diferentele sunt sensibile in functie de cota de piata a respectivelor birouri. Un alt factor important este gradul de exploatare pe care arhitectii l-au obtinut de la primarie", spune Peter Derer, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR). El explica acest fenomen prin capacitatea unui birou de arhitectura de a valorifica la maximum potentialul comercial al unui teren, prin dezvoltarea proiectului in limita maxima a legii, in scopul obtinerii unui profit cat mai mare. Exemplul cel mai des intalnit este cel al renegocierii regimului de inaltime.
Fara arhitecti inainte de 1989
Criza de pe piata fortei de munca a arhitectilor este explicata de Negoescu prin faptul ca inainte de 1989 aceasta meserie era considerata "neproductiva", astfel incat locurile de la facultatile de profil au fost insuficiente pentru a da nastere unei generatii puternice de arhitecti. Daca pe de o parte Peter Derer recunoaste ca tinand cont de populatia actuala a Romaniei arhitectii prezenti pe piata sunt insuficienti, in acelasi timp el atrage atentia ca in calcularea acestui raport trebuie sa se tina seama si de faptul ca aproximativ 40% din populatia Romaniei, conform ultimelor date de la Banca Mondiala, traieste in mediul rural, acest segment de populatie apeland extrem de rar la astfel de servicii. Situatia este confirmata si de vicepresedintele OAR, Serban Tiganas. El considera ca numarul de arhitecti de pe piata locala raportat la populatia totala este cu 50% mai mic decat in state ca Slovenia, Cehia sau Polonia si de 5-6 ori mai mic decat in statele dezvoltate din Vest.
"O alta mare problema este aranjarea neomogena a fortei de munca de pe aceasta piata. Circa 50% dintre arhitectii romani sunt in Bucuresti, in timp ce capitala nu atrage tot 50% din investitiile in constructii la nivel national. In unele zone, 20-30 de arhitecti trebuie sa asigure desfasurarea a 200-300 de lucrari pe luna, ceea ce poate afecta serios calitatea serviciilor", explica Tiganas.
In ceea ce priveste problematica migrarii fortei de munca in strainatate, arhitectii sunt destul de retinuti. Dupa cum spun unii dintre ei, nu se poate vorbi despre migratia arhitectilor ca despre un fenomen. Tentatia de a lucra in cadrul unui birou de arhitectura european este insa destul de mare si onorariul la fel. Integrarea Romaniei in UE a deschis pietele profesiilor liberale in ambele sensuri, romanii, ca si ceilalti cetateni europeni, putand alege sa lucreze in ce tara vor. Insa daca se tine cont de actuala lipsa de arhitecti de pe piata si de multitudinea de proiecte anuntate pentru viitorul apropiat si mediu, piata locala este mai mult decat atractiva.Am putea sa ne asteptam chiar ca unii arhitecti romani care au plecat peste granita in ultimii 17 ani in tari care se dezvoltau foarte rapid si aveau un puternic deficit de forta de munca sa se intoarca, pentru bani mai putini, dar in tara lor.
Un exemplu asemanator este cel al muncitorilor din constructii. Daca dupa e90 piata constructiilor din Romania a incetinit si a obligat o parte din muncitorii care nu mai aveau ce sa lucreze sa caute locuri de munca peste granita, in ultimii doi ani unii dintre ei au renuntat la salariile mai mari din alte tari pentru bani obtinuti muncind in propria tara. Mai mult decat atat, dinamica salariului in sectorul constructiilor a fost in ultimii trei ani una deosebit de buna cu o perspectiva la fel de buna. Salariul minim brut al muncitorilor din constructii va creste de la 440 pana la 500 de lei pana la sfarsitul anului, pana la 700 de lei in 2008 si 900 in 2009. Cresterea a fost anuntata in urma unui acord semnat intre ARACO, Federatia Generala a Sindicatelor Familia si Federatia Nationala a Sindicatelor din Constructii-Montaj Anghel Saligny. Spre comparatie, un muncitor european in constructii are un salariu net de 190 de euro in Estonia, 250 de euro in Ungaria, 500 de euro in Croatia si Slovenia, 800-900 de euro in Spania si Grecia si pana la 1.800 de euro in Italia. Reprezentantii ARACO au declarat de curand ca spera ca piata constructiilor din Romania sa poata oferi peste trei ani un salariu mediu brut de 800 de euro muncitorilor calificati. Dupa estimarile lor, la sfarsitul anului trecut, forta de munca implicata in constructii era de 330.000 de persoane, necesarul pietei fiind de aproape doua ori mai mare, conform estimarilor firmelor de pe piata de profil.
Cum se va atenua deficitul de arhitecti
Este posibil ca unii arhitecti plecati in strainatate, ca si in cazul constructorilor, sa fie tentati sa se intoarca in tara.
Numarul celor care s-au inscris la examenul de obtinere a dreptului de semnatura a crescut cu peste 60% in ultimii trei ani. Cresterea numarului de candidati la acest concurs a determinat OAR sa modifice programul de examinare, de la o singura sesiune in 2004, la trei sesiuni in 2005, pentru ca anul trecut examenul sa fie organizat de patru ori.
Salariile arhitectilor au crescut si vor creste peste media nationala, firmele oferind onorarii mai mari pentru a-si pastra oamenii. Un proiectant este platit in medie cu 10 euro/mp, in timp ce acum cinci ani pretul era de 2 euro/mp.
Facultatile de arhitectura inregistreaza la concursul de admitere o concurenta de 2-4 candidati pe loc, fata de 8-10 pe loc in cazul stiintelor economice, observandu-se insa un trend constant de crestere.
Piata constructiilor va creste anul acesta cu 25%-27%, pana la 8,7 mld. euro, conform estimarilor ARACO.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
