Din anul 1976 si pana in 1994 Antrepriza Exploatare Lucrari Constructii Subterane (AELCS), actuala Tungal Metrou, a construit sute de kilometri de tunele pe sub Bucuresti, dar ulterior contractele de constructie a magistralelor de metrou s-au rarit si compania s-a reorientat catre lucrari civile si industriale.
„In 1994 societatea s-a privatizat si ne-am dat seama ca toate echipamentele grele pentru metrou, in special scuturile, nu mai erau necesare. Ultimul an in care compania a mai avut contracte de executie de magistrale de metrou a fost in 2004, cand am construit statia de la Pajura si tunelul de 500 de metri dintre statiile Bucegi - Zarea", a declarat Dan Tapu, vice-presedintele grupului Tungal.
Denumirea AELCS s-a schimbat in 1991 in Tungal Metrou printr-o hotarare de guvern, iar intre 1991 si 1994 au mai fost continuate anumite lucrari de metrou, incepute inainte de ‘89.
„Prima schimbare a mentalitatii a aparut in 1994, dupa privatizare, cand au fost construite primele blocuri de catre companie, in spatele magazinului Unirea, care apartineau Bancii Nationale. Meritul acestei schimbari il au Gheorghe Idoras si Florea Zaharia (presedintele si vicepresedintele companiei), care au simtit ceea ce urma sa se intample in continuare", explica Tapu, care s-a alaturat companiei in 1993, cand avea doar 27 de ani.
Idoras este expert in constructii de metrou, iar Zaharia este specializat in constructii civile si industriale, si aceasta sinergie a contat foarte mult in schimbarea companiei.
Cum a iesit la suprafata. „Din ‘94 si pana acum am facut peste 150 de obiective civile si industriale si nu a fost usor. Am avut destule probleme, pentru ca in subteran lucrau cei cu grupa intai de munca, iar salariile erau destul de mari, pentru ca erau conditii deosebite", spune Tapu, care spre deosebire de ceilalti doi manageri din conducere este economist.
Privatizarea a fost complicata, pentru ca erau 183 de actionari, din totalul de 900 de salariati, iar ulterior prin preluari succesive Idoras, Zaharia si Tapu au ajuns in prezent sa controleze 85% din actiuni.
„Noi am considerat la momentul respectiv ca stiam ce avem de facut, iar schimbarea a fost benefica. O parte din utilaje au fost refolosite cu costuri mult mai mari, mai ales la macarale, iar pe parcurs am schimbat parcul de echipamente pentru ca era invechit", isi aminteste Tapu.
Compania mai are doar doua scuturi, utilizate ultima oara in 2004, care amintesc de trecutul subteran, insa intre timp dupa investitii de 10-15 milioane de euro, parcul de utilaje s-a schimbat.
„In prezent in proportie de 80% avem cofraje metalice, popi de sustinere, schele, care nu erau deloc in portofoliul companiei. La inceput am mers foarte mult pe structuri de rezistenta, pentru ca la noi lucrul sub pamant nu reprezinta o problema. Am facut structura de rezistenta a Tower Center International din Piata Victoriei, care are trei subsoluri, prin montarea unor pereti mulati, si a unor piloti la 25 de metri adancime, bateria de pompe, gospodarirea de noroi, lucrari care se faceau si la metrou", spune Tapu.
Ulterior, compania a trecut la suprastructuri si este implicata in constructia proiectelor rezidentiale Citadella Titan sau complexul Platinum de langa soseaua Mihai Bravu. Companie nu detine in schimb macarale turn, pe care le inchiriaza. „Nu cred ca vom achizitiona macarale in urmatoarea perioada, pentru ca ne uitam in Bucuresti si vedem ca ele nu lucreaza, exact ca in anii ‘90"
Totusi, cele mai multe proiecte ale companiei au ramas „sub pamant", pentru ca majoritatea angajatilor sunt experti in structuri de rezistenta. Astfel, Tungal a construit structurile de rezistenta de la mai multe sedii Vodafone, sediul Motorola, cladirea Excelsior, centrul comercial Liberty Mall, iar la mallul Sun Plaza compania construieste pasajul subteran care va lega proiectul de statia de metrou Piata Sudului.
Criza s-a resimtit din noiembrie. Grupul Tungal, care cuprinde noua firme, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 230 de milioane de lei, in crestere cu circa 10-15% fata de anul precedent, insa a resimtit din luna noiembrie o scadere a cifrei de afaceri, din lipsa de contracte noi.
„Cifra de afaceri lunara a Tungal Metrou era de circa 3-3,2 milioane de euro, iar in noiembrie am facut 2,6 milioane de euro, iar in ianuarie 2009 am ajuns la 1,7 milioane de euro. Dar a fost si perioada de iarna. Totusi n-a fost o iarna grea, dar a coincis cu neinceperea unor proiecte noi, care erau deja ofertate", explica reprezentantul Tungal Metrou
Grupul si-a bugetat pentru anul acesta o scadere a businessului de circa 20%, pana la circa 170 mil. lei, insa estimeaza o revenire a cresterii in 2010. „Vreau ca regresul cifrei de afaceri sa nu fie mai mare de 20%. Suntem deja in luna iunie si nu au fost incepute proiecte noi, dar am facut 25 de oferte pentru mai multe proiecte rezidentiale, din care cred ca se vor concretiza cinci".
Tapu considera ca in 2010 businessul va relua trendul crescator datorita cererii mari de locuinte, care este estimata la circa 70.000 de unitati doar in Bucuresti, iar ritmul actual de constructie a 4.000 de locuinte anual este insuficient pentru a satisface necesarul de pe piata, dar si datorita revigorarii economiei. „Important este sa construim ieftin, sa folosim tehnologii noi si sa stabilim o relatie directa cu furnizorii de materiale de constructii, pentru a obtine preturi mai mici", explica vicepresedintele Tungal.
Grupul a redus deja numarul de angajati de la 700 la 400 anul acesta si se afla in discutii cu furnizorii pentru a reesalona platile pentru ca „firmele de constructii nu pot trai fara investitori, iar furnizorii nu pot trai fara constructori".
Interes scazut pentru metrou. Reprezentantii Tungal afirma ca interesul pentru dezvoltarea magistralei de metrou este scazut din partea autoritatilor, dovada fiind felul in care au anuntat in ultimii ani investitiile in astfel de proiecte.
„Se discuta din nou de metrou in ultimii doi ani. Am cumparat caietul de sarcini pentru tronsonul Drumul Taberei - Universitate, dar proiectul s-a tot amanat. Acum vedem ca se discuta mai nou de legatura Gara de Nord - Gara Progresul, care este intr-un stadiu incipient, in loc sa fie incepute lucrarile in Drumul Taberei", afirma Tapu.
Proiectul Drumul Taberei - Universitate exista dinainte de ‘89, insa intre timp s-au mai schimbat datele problemei pentru ca s-au facut retrocedari, si trebuie refacuta proiectarea, insa in mare parte detaliile pentru acest tronson erau pregatite. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate, parte din magistrala 5, are o lungime de 6,1 kilometri, iar valoarea investitiei se ridica la circa 330 de milioane de euro. In cadrul proiectului sunt cuprinse opt statii, iar constructia urma sa inceapa anul acesta, insa a fost amanata.
Ritmul alert in care se construia metroul inainte de ‘89 este demonstrat si de faptul ca in ‘82-’83 AELCS, actuala Tungal Metrou, a participat la mutarea pe niste role a unui bloc de zece etaje de langa soseaua Stefan cel Mare, vizavi de stadionul Dinamo, cu circa sapte metri mai in spate, pentru a putea fi construit tunelul.
Drumul catre imobiliare. Grupul Tungal a investit din 1994 pana in prezent in utilaje, hale, echipamente circa 10-15 milioane de euro, dar anul trecut a anuntat si investitii de circa 19 milioane de euro in proiecte rezidentiale.
„Am investit in masini de fasonat si putem realiza 1.500 de tone de otel fasonat pe luna. Avem propria fabrica de tamplarie de aluminiu si PVC, o flota de transport cu camioane de la 5 tone la 25 de tone, depozitele noastre proprii pentru ca avem terenuri de 80.000 de metri patrati in Bucuresti", explica Tapu.
Primul proiect de dezvoltare imobiliara al grupului Tungal a fost constructia unui bloc cu 35 de apartamente pe Calea 13 Septembrie, pe care l-a vandut in sase luni.
„Am decis in 2003 sa investim in momentul in care ne-am decis sa utilizam terenurile pe care le avem in proprietate. Insa cred ca am inceput cam tarziu pentru ca acum avem doua terenuri si nu putem sa dezvoltam nimic pentru ca n-avem finantare. Totusi am o relatie destul de buna cu bancile si cred ca voi gasi o solutie". Compania are un teren de 860 de metri patrati langa strada Gheorgheni, unde urma sa construiasca 86 de apartamente si un teren de 2.000 mp, unde analizeaza ce tip de proiect sa construiasca. „Nu suntem o firma care sa se arunce extraordinar pe piata. Prima investitie a fost de 36 de apartamente, urmatoarea va fi de 86 de apartamente. Am trecut de la subteran la infrastructuri de constructii civile, apoi la suprastructuri si ulterior la investitii proprii. Cred ca cel mai mare castig al Tungal a fost echilibrul, pentru ca nu am preluat proiecte pe care nu le puteam finaliza", afirma Tapu.
Reabilit~ri de drumuri. Compania a fost implicata si in constructia de drumuri si a reabilitat in parteneriat cu grupul israelian Roichman Drumul National 2 intre Marasti-Adjud in 1998-1999 si strada Sfanta Vineri din Capitala in 1995, insa in ultimii ani nu a mai participat la licitatii pentru drumuri.
„Drumurile pe care le-am facut nu au mai fost reabilitate ulterior niciodata. Insa, nu am mai participat la licitatii pentru ca ne-am dat seama ca avem nevoie de investitii masive pentru a continua astfel de proiecte. Sectorul de reabilitare de drumuri nu este de joaca", explica Tapu.
Cu toate acestea, reprezentantii companiei se afla in discutii cu primarii, autoritati locale, pentru a afla ce proiecte de infrastructura vor fi licitate si in functie de oportunitati ar putea participa la anumite proiecte in joint-venture cu alte firme de profil.
Insa deciziile Guvernului de la inceputului anului mai mult au ingreunat activitatea companiilor de constructii, pentru ca nu a existat un plan clar de relansare a economiei.
„Imposibilitatea Guvernului de a face un buget de investitii, care sa arate o strategie clara, a fost unul dintre principalii factori care au lovit piata constructiilor. Insa pentru a stabili concret un drum pe care sa mearga investitiile trebuie petrecute multe ore intr-un lighean cu apa rece. Daca de exemplu un neurochirurg se uita in stanga sau in dreapta in timpul unei operatii, pierde pacientul. Asa trebuie si Guvernul sa se concentreze pe anumite tipuri de investitii si sa aiba o strategie clara de la care sa nu faca abateri", considera vicepresedintele Tungal.
In plus, multe proiecte de infrastructura au fost incepute in pripa si de cele mai multe ori costul final a fost foarte ridicat. „In Romania se confunda conceptul cu executia proiectului. Cu alte cuvinte, un proiect poate fi copiat, dar executarea lui depinde de mai multi factori. Asa s-a intamplat la multe din proiectele de infrastructura unde au inceput constructia fara studii de fezabilitate aprofundate si ulterior proiectele sunt scumpe".
Din grupul Tungal fac parte in prezent firmele Tungal Metrou (care are cea mai mare pondere in cifra de afaceri), Tungal Construct 1 si 2, Tungal Plast, Tungal Otel, Tungal Art, Tungal Plast, Tungal Sirut si Tungal Construct din Pitesti, care vor fi reorganizate in perioada urmatoare. „Am facut anumite greseli in formarea grupului, pentru ca in unele cazuri companiile au devenit competitoare. Insa initial aceste firme au fost gandite sa acopere doua santiere de mari dimensiuni in acelasi timp. Acum ne reorganizam si vom accentua partea de project management pentru fiecare proiect", conchide Tapu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
