Centralele de apartament nu sunt o soluţie viabilă pe termen lung din cauza noxelor pe care le emit şi a preţului gazului, care ar putea să crească în viitor, potrivit lui Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
El spune că numărul de persoane care folosesc centrale individuale de apartament a crescut exponenţial în ultima perioadă, în detrimentul folosirii încălzirii centralizate, pentru că statul, respectiv autorităţile locale, nu asigură căldură atunci când populaţia are nevoie.
„Centralele de apartament au fost răspunsul firesc al omului care nu doreşte să îngheţe pentru că autorităţile locale sunt incapabile. Oamenii au găsit această soluţie de moment, dar care din punctul meu de vedere nu poate fi o soluţie viabilă. În primul rând pentru că deocamdată nu monitorizăm şi nu ştim câtă poluare generează centralele de apartament şi care e riscul de îmbolnăvire a populaţiei. În al doilea rând, datorită interesului de chimizare a gazelor naturale din ţările dezvoltate industrial preţul gazelor naturale, chiar dacă acum nu creşte, va avea o altă evoluţie. Este un preţ speculativ care variază nejustificat economic, iar cei care se bazează pe gaz metan se vor trezi că nu vor putea acoperi cheltuielile energetice“, a declarat Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, în cadrul conferinţei „Biomasa - sursă de căldură la nivel local, sursă de sănătate“.
Pe de altă parte, Emil Calota, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, spune că decizia cetăţeanului de a folosi centrală individuală de apartament nu poate fi îngrădită, iar soluţia care permite cetăţeanului să rămână racordat la sistemul de încălzire centralizat o reprezintă contorizarea individuală. Astfel, cetăţeanul se poate convinge singur dacă serviciile oferite sunt de bună calitate sau dacă facturarea se face corect.
„Cetăţeanul trebuie să aibă încredere, de pildă în Bucureşti, că RADET îi asigură energia corect, adică pe consumul real. Nu o să puteam avea o piaţă consolidată de energie termică până când nu o să avem contoare individuale. Ca să faci contorizare individuală trebuie să schimb 95% din infrastructura existentă într-un bloc, ceea ce înseamnă să treci de pe o distribuţie pe verticală la o distribuţie pe orizontală. Acesta este singurul efort pe care cred că trebuie să-l facă. Contoarele individuale ar trebui să asigurate din bugetul local, iar schimbarea distribuţiei în bloc trebuie să fie făcută din fonduri europene“, a spus el.
Un alt subiect de dezbatere l-au constituit subvenţiile acordate cetăţenilor pentru energia termică, care potrivit preşedintelui PIAROM ar trebui acordate tuturor contribuabililor şi nu doar unei anumite categorii sociale.
„De ce de subvenţionarea căldurii din Bucureşti, care se face din bani publici, nu beneficiază toţi cetăţenii? Să ne aducem aminte că plătitor de taxe şi impozite este fiecare cetăţean şi fiecare firmă din această ţară. Subvenţiile pentru energia termică se dau an de an din taxele şi impozitele plătite de toată ţara. Problema este şi una de etică, de ce toţi să plătească şi numai unii să beneficieze?“, a spus Cristian Pârvan.
Potrivit PIAROM, din bugetul statului aferent anul 2016, administraţiile locale au primit în jur de 700 mil. lei sub formă de împrumuturi pentru subvenţii la căldură, bani care de regula nu mai sunt returnaţi şi care sunt acoperiţi după un timp din rezervele statului.
