Compania intentioneaza sa deruleze o investitie pentru dezvoltarea unei afaceri cu energie eoliana din fonduri proprii, pe care conducerea companiei se asteapta sa le primeasca inapoi de la Uniunea Europeana, prin proiecte de mediu. In tot acest timp insa, compania este deschisa si unei oferte generoase de preluare. Rosal, afacere pornita la inceputul anilor '90, are in portofoliu sectorul 3 din Capitala si salubrizarea Clujului si a Sucevei. In total, compania detine un milion de clienti individuali, pe baza carora compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de circa 40 de milioane de euro, pentru anul in curs fiind estimata o crestere de circa 15-20%. Cresterea Rosal se datoreaza, in primul rand, deschiderii pietei de salubritate, prin organizarea de licitatii de catre primarii. "In primii ani ne-am dezvoltat foarte incet. Am inceput de la zero, cu masini inchiriate si semnand contracte cu asociatiile de locatari intr-un moment in care nici macar nu exista legislatia necesara prestarii acestui tip de servicii", explica Honorius Prigoana, fiul cel mare al lui Silviu Prigoana, caruia acesta i-a cedat pachetul de 60% din Rosal pe care il detinea, conform Registrului Comertului.
Dupa cum spune el, piata de salubritate din Romania este neocupata in proportie de 60%-70%, ceea ce face dificila extinderea agresiva, prin achizitii. Dezvoltarea vine odata cu semnarea de noi contracte, iar daca primariile diverselor orase nu scot la licitatie acest serviciu niciun jucator de pe piata nu poate creste. In cele mai multe orase din Romania salubrizarea este in continuare facuta de firme care apartin consiliului municipal. Incetul cu incetul insa aceste contracte, conform legii, vor trebui sa fie scoase la licitatie, iar principalii jucatori de pe piata, Rosal, Urban sau REBU se pregatesc din timp. "In 2005-2006 am investit circa 30 de milioane de euro in companie, iar pentru perioada 2006-2007 ne astepam sa atingem un nivel de investitii de circa 40 de milioane de euro", explica Honorius Prigoana.
Cum se imparte piata serviciilor de salubritate
Daca piata gunoaielor din Bucuresti este impartita intre REBU (sectoarele 1,4,5), Rosal (sectorul 3), Urban (sectorul 6) si Supercom (sectorul 2), piata serviciilor de salubritate din provincie este inca la inceput.
Urban are in portofoliu Otopeniul si Brasovul, situatia de la Ramnicu-Valcea, unde este un conflict deschis intre Urban si Rosal, nefiind inca decisa pe cale juridica. Rosal deruleaza servicii de salubritate in Suceava si Cluj, iar REBU, parte a grupului RER Romania, presteaza servicii in Timisoara, Buzau, Oradea, Galati, Braila,Tulcea si Deva.
Strategia REBU insa a fost de a ceda pachete importante de actiuni consiliilor locale, pentru a le implica direct, dar si, poate, pentru a inspira mai multa incredere, o parte din veniturile realizate intorcandu-se la primarie.
Extinderea la nivel national poate lua la inceput forma unei curse pentru teritorii, mergandu-se mai ales pe aspectele cantitative, respectiv populatie si cantitatea de deseuri produse. Pe termen lung insa, va castiga cel care gaseste cel mai bun raport intre costuri si venituri, tinand cont mai ales de specificul pietei. "Suntem convinsi ca vom acapara pe viitor o mare parte din piata. Nu cautam neaparat orase mari, ci orase eficiente. Suceava de exemplu este un oras eficient, unde primaria strange taxa de salubritate. Un oras eficient este cel in care primim banii de la administratie si nu este nevoie sa asteptam asociatiile de locatari. In momentul in care se ajunge la un procent de 15%-20% de clienti restantieri fluxul financiar este afectat serios. Plus ca se mai adauga si alte cheltuieli suplimentare, cu sediile casieriilor, cu forta de munca de acolo", spune Honorius Prigoana.
La presiunea interna, de a castiga cat mai multe licitatii, fapt ce implica investitii foarte mari, mai ales in parcul auto si in forta de munca, se adauga si cea externa, a marilor companii de salubritate de peste granita, care vin de pe piete demult maturizate incurajate de deschiderea, destul de tarzie, a pietei de salubritate din Romania.
Unul dintre cele mai recente exemple este intrarea pe piata locala a grupului de management integrat al deseurilor austriac AVE, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de profil din Europa Centrala si de Est. AVE a intrat pe piata romaneasca in toamna lui 2006, "la momentul oportun, inainte de aderarea Romaniei la UE", dupa cum precizasera la acel moment oficialii companiei, prin preluarea unei firme de salubritate din Odorheiu-Secuiesc, care acum functioneaza sub numele de AVE Harghita.
In aceasta primavara AVE a mai cumparat o companie de salubritate de talie mica, respectiv ROM ENTRANS SERV din Zalau. Scopul declarat al AVE este de a ajunge la un portofoliu de 2 milioane de clienti pana in 2015. Daca AVE a preferat sa faca doua achizitii mai mici si apoi sa se dezvolte organic, luand insa in calcul posibilitatea preluarii unei companii de talie medie sau mare, alti jucatori straini se pare ca nu au aceeasi rabdare.
Rosal, evaluat la 100 de milioane de euro
Honorius Prigoana spune ca Rosal a avut deja petitori, printre cei mai importanti din Europa, ale caror nume pot fi gasite si pe pietele de langa noi. Ofertele lor au fost insa sub asteptarile companiei. "Noi ne-am evaluat la 100 de milioane de euro. Am primit si oferte aproape de ceea ce ne asteptam noi, insa le-am refuzat. Noi nu vrem sa vindem, ne-am evaluat afacerea. Desigur, daca vom primi o oferta foarte generoasa, pe care sa n-o putem refuza, vom vinde. Problema este ca cei care ne-au facut oferte au vrut sa cumpere sub "pretul pietei", cautau un discount", a precizat el. "Deocamdata pe piata noastra nu au avut loc achizitii importante. Ei vor sa cumpere cu cel putin 30% mai ieftin si nimeni nu este de acord. Eu cred ca daca se vrea intrarea lor, prin diverse mijloace, se va apela la diverse date contractuale. De exemplu, daca o primarie cere prin caietul de sarcini un capital social enorm, cu mult peste orice companie locala, jucatorii locali nu mai pot participa", a adaugat Prigoana jr.
Grupul Rosal insa, care are in componenta circa 70 de companii, nu se bazeaza numai pe locomotiva Rosal Group, compania de salubritate, ci vrea sa intre cat mai repede si mai bine pe piata de energie verde prin dezvoltarea unor parcuri de turbine eoliene. Unele terenuri sunt deja achizitionate, cumpararea altora este deja in curs de negociere, intre timp fiind refacute hartile de vant, depasite, precum si studiile de fezabilitate.
O mare parte din finantare se va baza, dupa cum declara Honorius Prigoana, pe o serie de proiecte de mediu pentru obtinerea de fonduri europene in acest sens, care vor fi depuse separat de companii din cadrul grupului. In total el estimeaza ca va fi vorba despre 20 de proiecte.
"Este foarte scump. O centrala eoliana de 1megawatt costa circa un milion de euro. Noi vom achizitiona centrale mai micute, de 700-800 de killowati. Nu neaparat pentru ca nu avem zone cu vant puternic, ci pentru ca infrastructura de transport a Electrica nu permite valori mai mari. Vom produce si vom produce degeaba pentru ca nu o sa putem transporta", a precizat el. Problema clientilor nu se pune, dupa cum explica Prigoana, pentru ca UE incurajeaza Electrica sa acorde prioritate la cumparare energiei verzi. Rosal are deja un mic parc energetic, cu centrale eoliene, langa Cluj, productia fiind de circa 350
de killowati. In ceea ce priveste beneficiile fondurilor europene, fiul lui Silviu Prigoana crede ca ar trebui accelerat procesul de dezvoltare a proiectelor cu finantare europeana.
"Ar trebui chemati primarii si sa li se spuna ca pentru fiecare oras trebuie depuse o suta de proiecte pana la sfarsitul anului. Ar trebui sa avem asa de multe proiecte incat sa nu ne ajunga garniturile de tren ca sa le ducem la Bruxelles", a spus el.
Colectarea selectiva a deseurilor, abia la inceput
In ceea ce priveste statia de sortare de la Glina, investitie de circa 2,4 milioane de euro, inchisa in acest moment, viitorul nu este foarte roz. Pentru a fi profitabila, statia de sortare, care preia deseurile de la companiile de salubritate, le selecteaza si apoi vinde materialele reciclabile companiilor de profil, deseurile care ajung la poarta de la Glina trebuiesc pre-sortate, colectate selectiv. Prigoana jr. spune ca profitabilitatea este atinsa numai atunci cand 20%-25% dintre deseurile care intra pentru a fi sortate pot fi date ulterior spre reciclare, nivelul atins in scurta ei perioada de functionare fiind undeva la valoarea de 5%. El crede ca este nevoie de o legislatie mai exacta, care sa impuna colectarea selectiva a deseurilor, pe doua mari categorii, organice si anorganice. Colectarea pe fiecare tip de deseu in parte (feroase, neferoase, plastic, sticla, hartie si caron) fiind doar de natura sa creasca cheltuielile companiilor de salubritate prin necesitatea achizitionarii de pubele speciale pentru fiecare tip de deseu in parte si transportul lor separat.
"Marea problema este la nivel de mentalitate. Am derulat proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor la institutii publice, la scoli. Rezultatul a fost nesatisfacator. La plastic gaseam supa si asa mai departe", conchide fiul lui Silviu Prigoana.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
