Sectorul constructiilor rezidentiale ar putea inregistra un nou record anul acesta in ceea ce priveste numarul locuintelor finalizate, avand in vedere ca la sfarsitul anului 2008 se aflau in curs de executie peste 143.000 de unitati, dintre care 55.000 erau in stadiu de finisaje, circa 48.000 de unitati la stadiul de structuri si peste 37.600 la nivel de fundatie, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).
Astfel, chiar daca anul acesta nu ar mai incepe constructii noi, numarul de locuinte finalizate ar putea depasi nivelul din 2008, cand au fost terminate peste 64.000 de locuinte.
Trimestrul patru al anului trecut a fost de departe cel mai bun din ultimii 18 ani in ceea ce priveste finalizarea de locuinte la nivel national, fiind livrate peste 27.700 de locuinte, echivalentul a 300 de unitati pe zi. Spre 
comparatie, in trimestrul patru din 2008 au fost finalizate mai multe locuinte decat in anii 2000 (26.376), 2001 (27.041) sau 2002 (27.722).
comparatie, in trimestrul patru din 2008 au fost finalizate mai multe locuinte decat in anii 2000 (26.376), 2001 (27.041) sau 2002 (27.722).La nivelul intregului an au fost finalizate 64.414 locuinte, in crestere cu 36% fata de 2007, cand, de asemenea, a fost un an record in ceea ce priveste numarul de locuinte finalizate.
Peste 93% dintre aceste locuinte, aproape 60.000 de unitati, au fost finalizate din fonduri private, in timp ce din fonduri publice au fost construite doar 4.460 de unitati, in crestere cu 160 fata de anul precedent. Cele mai multe locuinte au fost finalizate anul trecut in regiunile nord-vest (13.472) si nord-est (11.126), iar cele mai putine in zona sud-vest Oltenia, unde au fost finalizate doar 4.069 de locuinte. In zona Bucuresti-Ilfov, considerata cea mai dinamica din tara, au fost terminate circa 8.300 de locuinte.
Provincia conduce. Din totalul locuintelor finalizate o pondere mai mare au cele realizate in mediul rural (52,4%), restul locuintelor fiind contruite in mediul
urban. De altfel, numarul mare de locuinte din provincie poate fi explicat prin fondurile mari aduse de romanii care lucreaza in strainatate si au derulat in ultimii ani investitii in construirea propriilor case.
urban. De altfel, numarul mare de locuinte din provincie poate fi explicat prin fondurile mari aduse de romanii care lucreaza in strainatate si au derulat in ultimii ani investitii in construirea propriilor case. "Multe dintre constructii au fost facute prin telefon. Parintii trimiteau rudelor bani pentru constructia locuintei si ulterior ne spuneau prin telefon ce produse si modele ar dori sa utilizeze", spune Misu Chiruc, directorul executiv al Plannja SRL, filiala locala a producatorului suedez de profiluri metalice Plannja, parte a grupului SSAB. Insa lucrurile s-ar putea schimba in 2010, tinand cont ca in ultimele luni nu au mai fost incepute proiecte noi de amploare, iar o buna parte din cele incepute in 2008 au fost stopate, atat in Bucuresti, cat si in tara. Pe fondul nivelului scazut al vanzarilor de locuinte din aceasta perioada, majoritatea consultantilor apreciaza ca nu vor mai fi incepute in urmatoarele luni proiecte noi, desi o serie de dezvoltatori au obtinut deja toate autorizatiile necesare.
Un imbold al pietei de locuinte ar putea veni din partea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, care isi propune sa construiasca in urmatorii doi ani 16.000 de locuinte prin programele sociale si Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), insa cea mai parte a investitiilor va fi realizata in continuare de investitori privati sau persoane fizice care construiesc in regie proprie. Spre comparatie, cele mai multe locuinte la nivel national au fost construite intre 1971 si 1989, respectiv circa 2,3 milioane de unitati, echivalentul a peste 100.000 de locuinte pe an, de trei ori mai mult decat intre anii 1951-1971.
Incepand cu anii '80, dinamica de constructie a apartamentelor la nivel national a scazut constant, de la un varf de 150.509 unitati in 1981 la 97.002 in 1985 si la 54.979 in 1989. Lipsa infrastructurii de baza, in special a drumurilor, lipsa finisajelor sau disconfortul creat prin crearea marilor aglomerari de blocuri au incercat sa fie acoperite in Bucuresti prin cresterea suprafetei construite a apartamentelor. Astfel, de la o medie de 68,06 mp construiti pentru fiecare apartament construit in perioada 1971-1980, suprafata a crescut pana la 79,3 mp in 1985 si pana la 88,88 mp in 1989.
In prezent, din cauza crizei financiare, dezvoltatorii imobiliari reduc tot mai mult suprafetele apartamentelor pentru a le face mai accesibile pentru potentialii clienti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
