Aproximativ 200.000 de bucuresteni sunt poluati fonic de tramvaie, pe timp de zi, alti 30.000 deranjati de trenuri si inca 57.000 surmenati de zgomotul avioanelor. Insa cifrele nu trebuie adunate. Din aceste date reiese ca cineva care locuieste aproape de unul dintre cele doua aeroporturi civile din Capitala si de calea ferata si de DN 1, si zona este populata, are toate sansele sa "beneficieze" de toate cele trei tipuri de poluare.
Din punct de vedere sociologic, fuga locuitorilor Capitalei de vacarmul cotidian se traduce prin banalele Mp3-playere, care pana nu demult pareau apanajul celor tineri. In ultima vreme insa, din ce in ce mai multi bucuresteni apeleaza la acest refugiu tocmai pentru a se izola, pe cat posibil de zgomot, fie ca este vorba despre studenti sau despre manageri cu pantaloni la dunga si cravate corporatiste. Trebuie precizat ca daca este vorba despre intensitatea sunetului aceasta este mult mai tare in casti decat pe strada, diferenta fiind ca in loc de masini se asculta muzica, sau, mai simplu spus, ca in loc de zgomote se aud sunete.
Concret, vorbim despre 645.000 de bucuresteni expusi, zilnic, unui zgomot de 50-55 de decibeli, echivalentul zgomotului dintr-un birou aglomerat. Alti 30.000 insa trebuie sa suporte un zgomot care urca pana la 70 de decibeli, adica similar cu cel din apropierea unui santier sau dublul celui dintr-o camera cand cineva se uita la televizor cu volumul la un nivel rezonabil. Din nefericire nimeni nu a facut pana acum un studiu prin care sa estimeze randamentul la locul de munca sau calitatea vietii din Capitala in functie de zgomotul orasului.
Ce masuri a luat Primaria Capitalei
De aici se pleaca in tentativa Primariei Generale a Municipiului Bucuresti (PMB) privind reducerea si combaterea poluarii fonice, lansata rencent printr-un studiu mai aprofundat si cateva masuratori in teren. Masurile prezentate sunt cele standard: reducerea traficului, plantarea de perdele "vii", de copaci, pe marginea carosabilului pentru absorbtie fonica, tehnologii silentioase pentru sinele de cale ferata si informarea publicului. Propunerile vin insa dupa ce s-a inceput deja refacerea unei parti importante din sistemul de sine de tramvai, de exemplu. Problema poluarii fonice este mai putin grava cand vorbim despre ea in contextul blocurilor de locuinte sau al caselor, unde bucurestenii se pot "ascunde" de zgomotul de afara dupa geamurile care ofera izolare fonica. Poluarea fonica din mijlocul strazii este cea care afecteaza cel mai mult si pe cei mai multi, cand galagia urmareste parcursul bucurestenilor peste tot pe unde merg.
Un exemplu de imagine a unei zile normale in Capitala, in ceea ce priveste zgomotul stradal, ilustrata cu date este si urmatorul. In 13 iulie 2008, ora 12 noaptea pe principalele bulevarde din Capitala nivelul de zgmot stradal, provocat de masini, era urmatorul: b-dul Ghencea-71,1 decibeli; Berceni-66,8 decibeli; Dacia-64,4 decibeli; Drumul Taberei-44,6 decibeli, Magheru-72 decibeli, conform masuratorilor oficiale. Nivelul ridicat nu sperie urbanistii atat de mult cat faptul ca acesta este inregistrat la ore atat de tarzii. De fapt, varful de zgomot este atins de cele mai multe ori dupa ora 19:00 si tine pana aproape de miezul noptii.
In teren insa situatia se schimba. Politia rutiera, pentru ca principala sursa de poluare fonica este cea stradala, respectiv zgomotul facut de masini, nu poate face nimic fara aparate de masurat puterea sunetului. PMB a achizitionat astfel de aparate, pe care le-a verificat si omologat la metrologie si pe care le-a dat mai departe primariilor de sector. Pana la aplicarea amenzilor pentru ca masina face prea mult zgomot cand este turata la semafor la ora 12 noaptea puteau fi luate insa o serie de masuri care nu presupuneau costuri suplimentare considerabile. "Primaria poate hotari, in functie de situatie, blocarea unor strazi pe timpul noptii sau reducerea sensibila a vitezei de rulare pentru a reduce zgomotul produs de trafic", a declarat pentru Business Construct Stefan Dumitrascu, arhitect-sef in cadrul Primariei sectorului 3 din Capitala.
Plantarea de copaci, principala solutie
Unul dintre principalele instrumente pentru combaterea poluarii fonice, si nu numai, este perdeaua verde de copaci, pozitionata la marginea suprafetei carosabile, care sa poata anula o parte din zgomot.
"In general, prima prioritate va fi reducerea zgomotului la sursa, mai ales in orase. Folosirea unor tipuri de izolatie este deseori considerata urmatoarea varianta de actiune - bariere sonore, ridicarea de taluzuri sau alte modificari ale reliefului din apropierea drumului. Plantatiile de arbori trebuie sa fie dense si sa continue cel putin 10 m in adancime pentru avea vreun efect real. Trebuie sa se tina cont si de aspecte precum spatiul si siguranta personala. Totusi, benzile mai inguste de vegetatie densa - sau simpla plantare de arbori - pot avea un efect pozitiv asupra perceptiei subiective a oamenilor. De asemenea, copacii si alte plante pot imbunatati aspectul vizual al altor forme de protectie sonora", se mentioneaza in raport.
Tot de primarii tine si capitolul care priveste felul in care se construieste. "In mod normal, proiectele noilor cladiri trebuie verificate si din acest puncte de vedere. Trebuie luat in considerare si impactul lor fonic, de exemplu daca preiau zgomotul sau daca dau nastere efectului de ecou. Ca exemplu negativ sunt blocurile mari, apropiate, care de cele mai multe ori in interiorul curtilor proprii dau sunetelor acest efect de ecou", explica Dumitrascu.
In ceea ce priveste poluarea fonica ce are drept sursa industria, situatia este destul de buna, mai ales pentru ca marile fabrici din zonele cu o densitate demografica mare au fost inchise. Astfel, conform datelor oficiale, numai 3.700 de bucuresteni sunt expusi zgomotului produs de centrele industriale in timpul noptii, numarul lor crescand de sase ori in timpul zilei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
